·
60 de ani de
la pogromul de la Iasi: - 60 Jahre seit dem Pogrom in Jassy
Alexandru Florian: Istoria decojita
Alexandru Florian: A existat holocaust in Romania
·
"Der Nationalist", ein rassistisches Machwerk
des großrumänischen Abgeordneten Vlad Hogea - Cartea rasista a deputatului PRM, Vlad Hogea,
"Nationalistul"
RACIALIST
BOOK PUBLISHED BY ROMANIAN PRM DEPUTY
GREATER ROMANIA PARTY COMPLAINS OF JEWISH
CENSORSHIP.'
PRM EATS LIBERTARIAN SOUP AND KEEPS
ANTI-SEMITIC CAKE.
SALE OF RACIALIST BOOK BANNED IN ROMANIA?
·
VISITS U.S. HOLOCAUST MEMORIAL MUSEUM
ROMANIAN FOREIGN
MINISTER TESTIFIES BEFORE U.S. HELSINKI COMMISSION
ROMANIAN PUNKS CLASH
WITH HUNGARIAN SKINHEADS
ROMANIAN SENATORS CRITICIZE PREMIER OVER PLEDGE TO REMOVE
ANTONESCU STATUES
AND PRIESTS SAID TO
NURTURE IRON GUARDISTS
ROMANIAN PREMIER MAKES DOCUMENTS ON ANTONESCU WAR CRIMES PUBLIC
·
Zigeuner hinter Stacheldraht
/ Rumänische Lokalpolitiker planen die Errichtung von Ghettos für Roma/ Die
neofaschistische Organisation "Neue Rechte" macht mobil
Tentativa de ghettoizare cazul de la Piatra Neamt
Alexandru Florian
Memoria istoriei. La 22 iunie 1941, maresalul Ion
Antonescu, aliat al lui Hitler, declara razboi sfint URSS-ului. Sfint pentru ca, politicianul si propagandistul Antonescu,
spera ca astfel sa reintregeasca Romānia macar cu Basarabia si Bucovina,
teritorii cedate rusilor de Carol al II-lea, cu un an in urma. Spun spera,
intrucit refacerea Romāniei mari era si singura sansa pentru Conducator de a se
umple de glorie ca erou al neamului. Spun spera, pentru ca, in epoca,
politicieni lucizi, rationali, deprinsi sa cumpaneasca la jocuri geostrategice,
au prevazut colapsul Germaniei naziste cu mult inainte ca el sa devina
realitate.
Inca la
inceputul anului 1941, Rene de Weck, ambasadorul Elvetiei in Romānia, isi
exprima convingerea in falimentul politicii lui Hitler.
Dupa
rebeliunea legionara din ianuarie, el isi nota in Jurnal :
Antonescu a
pus in jocul sau doua carti pe care a mizat: Legiunea si Germania. Insa
evenimentele de saptamina trecuta i-au demonstrat ca primul sau atu nu
valoreaza nimic. In privinta celuilalt, dovada va veni mai devreme sau mai
tirziu, cind cel de al III-lea Reich, sortit infringerii totale, nu va putea
decit sa se inmorminteze sub ruinele tuturor celor care au crezut in el. Cum a
putut acest om, fara geniu,dar cu bun simt, sa creada intr-o astfel de
aberatie? Am o singura explicatie: orgoliul nemasurat si ambitia nesapinita
l-au facut pe Antonescu orb in fata sensului real al fenomenului Hitler si i-au
inspirat o dorinta irezistibila de a urma in tara lui exemplul acestui model
execrabil (1).
La rindul
lui, Mitita Constantinescu, economist si reputat om politic liberal, membru
delegat la Conferinta de pace de la Paris din 1946, afirma in mai 1941: Noi
continuam sa ne lasam amagiti de germani.
Guvernantii nostri incearca sa ne convinga de faptul ca Hitler ne va
ajuta in curind sa recapatam Basarabia. Cei care cred asta sint niste imbecili,
iar cei care o proclama pot fi considerati niste idioti. Fuhrer-ul lasa sa se vada clar, in ultimele
sale discursuri, ca prietenii sai adevarati sint Ungaria si Bulgaria. In
consecinta, ne putem astepta sa pierdem mai degraba restul Transilvaniei decit
sa recistigam Basarabia (2).
In primele
zile de razboi, sovieticii bombardeaza orase precum Iasi, Galati, Constanta,
Bucuresti. Armatele germana si romāna nu reusesc o strapungere in forta astfel
incit, spre sfirsitul lunii iunie, nu intrasera in Chisinau sau Cernauti.
Atmosfera in Iasi, aflat in spatele frontului, in imediata apropiere a granitei
cu URSS, era tensionata. O data cu
razboiul sfint se declanseaza si operatiunile de deportare a evreilor dintre
Prut si Siret. Citeva mii de evrei din zonele rurale ale Moldovei de nord au
fost transportati in lagarele de la Tirgu-Jiu, Craiova, Caracal, Turnu Severin.
Aceste masuri faceau parte din strategia de curatire a terenului aplicata de statul romān in zona de razboi.
In acele zile, in Romānia, a fi evreu insemna a fi strain, bolsevic,
tradator. Politica antisemita a lui Antonescu se indrepta cu pasi repezi
inspre virful de sarcina: crima in masa.
Pretextul pogromului. In Iasi, localitate cu populatie
diversificata etnic, in care ponderea evreilor era aproape 50%, sint lansate
tot mai multe zvonuri despre o asa zisa colaborare dintre evrei si armata
sovietica. Populatia evreiasca, iudeo-comunisti, ar semnala aviatiei
sovietice cladirile importante pentru a fi bombardate. Pe fondul unor
bombardamente care provoaca victime din rindul populatiei civile si pagube
materiale importante ( 26 iunie ), a amplificarii manifestatiilor antisemite,
in ziua de 29 iunie, prin arestarea a
citorva mii de evrei si conducerea lor la sediul politiei, se declanseaza
masacrul. Dincolo de incitarile si provocarile antisemite din ultima saptamina,
semnalele luminoase lansate de un avion sovietic ce survola orasul in seara de
28 precum si impuscaturile care s-au auzit in acea noapte in oras, au fost
considerate provocari ale evreilor la adresa armatei romāne. In chip firesc pe
timp de razboi ele trebuiau stopate. Reactia a fost insa una criminala si nu
militara. Ea a avut drept tinta un presupus dusman colectiv, o populatie civila
vinovata de a fi de alta etnie decit romānii majoritari.
Nu
intimplator am scris pretextul pogromului. Dincolo de antisemitismul ridicat
la inalta politica a statului romān, faptele concrete prin care s-a incercat
incriminarea evreilor au fost simple inscenari sau provocari. Memoriul de
ancheta asupra evenimentelor din 28 iunie, cele care au dus la pogrom, intocmit
de directorul general al Politiei si Sigurantei Statului, generalul Leoveanu,
afirma : Nu exista nici un ranit sau mort la unitatile romāne asupra carora
s-a tras si nici un semn de gloante pe zidurile caselor sau geamuri
sparte
Banuiesc ca nici germanii nu au avut morti si raniti; prin urmare atacul
a fost un simulacru executat cu arme de salon ( s-au gasit pe teren tuburi
trase de arme din aceasta categorie ) si cu un sistem de pocnitori care au
imitat focul armelor automate. Socotesc ca atacatorii au fost legionari si
borfasi care urmareau sa produca panica pentru a devasta (3).
Supravietuitorii
au fost dusi din curtea politiei la gara si imbarcati in doua trenuri. In
vagoane de marfa, in loc de maximum 30 de persoane, au fost inghesuite cite
120-150 de oameni intr-un vagon. Canicula si setea, lipsa de aer au facut ca
din cei 4463 de oameni imbarcati in trenurile mortii sa supravietuiasca 1817.
Numarul victimelor masacrului de la Iasi nu a putut fi stabilit cu exactitate,
datorita statisticilor incomplete privind mortii din oras. In functie de
sursele de informare, de-a lungul timpului, istoricii au estimat intre 3200 si
13000 de victime. O informatie cu grad mare de exactitate ne ofera un raport al
Serviciului Secret de Informatii, intocmit la doi ani dupa masacru ( 23 iulie
1943). Pornind de la listele cu decedati afisate in sinagogile de la Iasi,
documentul consemneaza 13266 de victime din care 40 de femei si 180 de copii
(4). Chiar daca numarul mortilor poate fi discutabil, fapt ce da apa la moara
negationistilor Holocaustului, realitatea ramine aceiasi: in urma cu 60 de ani,
la Iasi guvernul Antonescu deschidea seria pogromurilor pe care le va continua
in Basarabia, Bucovina si Transnistria (5).
Responsabilitatea
revine, dincolo de diversele structuri de conducere ale jandarmeriei, politiei
si armatei romāne sau ale armatei germane prezente la Iasi, insusi lui Ion
Antonescu. El a fost in permanenta informat despre desfasurarea evenimentelor
si a dat ordine pentru stapinirea acestora.
Arhiva
documentara probeaza. Iata, de pilda, dintr-un ordin telefonic din noaptea de
28 spre 29 iunie adresat colonelului N. Lupu, comandatul garnizoanei Iasi,
aflam:
Dupa ce m-a
intrebat care este cauza ca nu se poate stapini situatia, mi-a dictat urmatorul
ordin telefonic: 1. Vei da o ordonanta, care o vei semna dumneata ca Comandant
militar al orasului Iasi, bazata pe Inaltele Decrete existente si mai adaugind,
avind in vedere si starea de razboi. La
primirea de focuri de arma dintr-o locuinta, se va incercui acea locuinta cu
armata, vor fi arestati toti locatarii (afara de copii) si dupa o instructie
sumara, acei gasiti in vin vor fi executati.
Aceleasi sanctiuni se vor aplica si acelora care vor dosi persoanele
care au savirsit infractiunile de mai sus.
2. Evacuarea
populatiei evreiesti din orasul Iasi este necesara si va fi facuta totala
(inclusiv femei si copii).
Evacuarea se
va face pe pachete, pachete, mai intii la Roman si apoi la Tirgu Jiu. Pentru
aceasta vei lua intelegere cu Ministerul de Interne si Prefectura de Judet,
chestiunea trebuind bine studiata.
3. Vei lua
toate masurile ca sa se intre imediat in ordine si pentru aceasta am dat ordin
Marelui Cartier General sa transmita la Iasi un batalion de jandarmi si doua
autocamioane (6).
Mituri fondatoare. Dupa 1989, libertatea de expresie a dus
la diversificarea discursului si mesajului identitar. Una dintre traiectoriile
reflectiei socio-politice s-a orientat inspre descifrarea specificului
civilizatiei romānesti, ca premisa pentru legitimarea valorilor si conduitelor
politice actuale. Se cauta justa masura pentru intelegerea reusitelor si
lacunelor modernizarii Romāniei. In acest concert, in care cunoasterea
interfereaza cu politicul, ratiunea cu irationalul si sensibilitatea,
paradoxal, nu de putine ori, stridentul, evaluarile extreme au predominat in
spatiul comunicarii. Logoreea nationalista
a parasit vechile canoane (tracismul, protocronismul etc.) si s-a focalizat
asupra lui Antonescu. In viziunea domnilor I.Coja, Gh.Buzatu, C.V.Tudor, a
generalului Chelaru s.a., maresalul Antonescu devine eroul tragic, simbolul
unei Romānii mereu tradate, abandonate, care nu reuseste sa-si consolideze
fundamentele modernitatii, mai cu seama a celor proprii fiintarii
nationale. Perseverenta
glorificatorilor lui Antonescu nu pare a fi sterila. Trebuie sa recunoastem ca au reusit sa-i camufleze adevaratele
realizari politice din timpul guvernarii, cele pentru care Puterile Aliate
l-au nominalizat drept criminal de razboi, prezentindu-l ca pe eroul
razboiului sfint de reintregire a neamului. Drept urmare, in lipsa unei
reactii civice sau culturale critice, coerente si sustinute, propaganda
antonesciana are efecte imediate cu aderenta la mentalul colectiv.
Asa se face
ca, de pilda, consiliile locale ale unor orase, indiferent de coloratura lor
politica, au conferit cu marinimie unor strazi denumirea maresalului. Organisme
publice centrale au permis ca in incinta unor institutii subordonate sa se
inalte monumente amintind de I. Antonescu. La Slobozia in fata sediului
politiei se afla un bust al maresalului, la inchisoarea Jilava (astazi in
subordinea Ministerului de Justitie) s-a pus o cruce comemorativa inalta de
2,5m, iar cimitirul militar de la Letcani a fost botezat I. Antonescu.
Recent s-a
lansat si ideea unei dezbateri nationale asupra lui I. Antonescu. Cred insa ca,
oricit am dezbate, e greu ca o societate democrata sa admita ca un criminal de
razboi, fie el si cosmetizat, sa ajunga erou national. Astfel democratia si-ar
nega propriile valori fondatoare. De altfel, intr-un regim democratic
functioneaza institutii specializate ale statului care se pronunta asupra unor
asemenea fapte. Dezbaterea ar fi
binevenita pentru ca, pe de o parte, cāt mai multe aspecte ale regimurilor
politice dintre 1938-1989 sa fie relevate cu rigurozitatea stiintelor politice si istorice, iar, pe de alta parte,
pentru a facilita accesul oamenilor la demitizarea falsilor eroi.
La inceputul
lunii iunie 2001, cu numai cāteva saptamāni inainte de a comemora 60 de ani de
la pogromul de la Iasi, in curtea bisericii Sfintii Imparati Constantin si
Elena, din Bucuresti, in prezenta unor oameni politici si ofiteri superiori din
armata, s-a mai dezvelit un bust al maresalului. Iata cum, atitudinile si valorile nationalismului
extremist, autoritariste, totalitare isi gasesc, de multe ori, un larg spatiu public de exprimare. De aceasta
data, pentru prima oara de la 1989, s-a auzit si glasul critic al statului.
Ministerul Apararii a reactionat cu promptitudine si a respins prezenta la
ceremonia din curtea bisericii a reprezentantilor armatei. Dar cine
reactioneaza impotriva statuilor? Societatea civila, puterea, elitele?
Ramānem inca
o societate divizata, nepregatita pentru a ne asuma cu demnitate istoria.
Articol
aparut īn Observator Cultural, nr.
70/ 26.06.-02.07. 2001
Note:
1. Rene de Weck, Jurnal, Edit. Fundatia Culturala Romāna,
Bucuresti, 2000, p. 62.
2. Idem., p. 72.
3. Matatias Carp, Cartea neagra, vol.2, Edit. Diogene, Bucuresti,
1996, p.120-121.
4. Arhiva SRI, Dosar 11.314, p.28 in Cristian Troncota, Eugen
Cristescu, asul serviciilor secrete romānesti. Memorii, Edit.Roza Vinturilor,
Bucuresti, p.118-119.
5. Despre pogromul de la Iasi, o analiza aprofundata in Matatias
Carp, Cartea Neagra, vol. 2, Radu Ioanid, Evreii sub regimul Antonescu, Edit.
Hasefer, Bucuresti, 1997.
6. USHHM/SRI, RG 25000 4M, Rola 48, fond 108233, vol.29.
- Top -
Alexandru Florian
|
1.11.2001 |
|
Nastase
also visited the U.S. Holocaust Memorial Museum on 30 October. In an
interview broadcast the next day, Romanian Radio cited the museum's International
Archival Programs director, Radu Ioanid, as saying audiences at both the
Johns Hopkins University Advanced International School, where Nastase
lectured earlier in the day, and at the museum itself were "deeply
impressed" by the determination expressed by the premier to eradicate
extremism and anti-Semitism from Romanian society. Ioanid
quoted Nastase as saying that such programs will be introduced at the
National Defense College and Holocaust issues will be taught in colleges and
elementary schools. He said that "a law banning any manifestation
associated with personalities who committed war crimes will be enacted"
and that, as premier, he is "personally committed to remove all ...
statues of Marshall [Ion ] Antonescu." MS 2.11.2001 ROMANIAN FOREIGN MINISTER TESTIFIES BEFORE U.S. HELSINKI
COMMISSION Foreign Minister Mircea Geoana, who is
accompanying Nastase on his trip, testified on 1 November before the U.S.
Helsinki Commission in his capacity as OSCE rotating chairman, Mediafax
reported. Helsinki Commission Co-Chairman Christopher Smith said that despite
"misgivings" he has had in the past about Romania's OSCE
chairmanship, he is "profoundly impressed" by Geoana's performance.
But Smith also said Romania has made "insufficient progress" in
ensuring respect of human rights toward Roma and in extending official
recognition to religious groups such as Jehovah's Witnesses. Smith also
criticized "the toleration" by the Romanian authorities of statues
erected in the memory of Marshal Ion Antonescu and the fact that the Penal
Code is still punishing journalists for "defamation and calumny."
MS 5.11.01 ROMANIAN PUNKS CLASH WITH HUNGARIAN SKINHEADS Romanian punks exchanged insults with three
Hungarian skinheads at a rock concert in Targu Mures on 1 November, the daily
Evenimentul zilei reported on 3 November. Theneo-Nazisprotested when a punk
rocker from the Bucharest-based band Los Imbecilos told the audience he hates
Nazis and any form of racial discrimination. The skinheads responded by
raising their hands in a Nazi-style salute, after which theguestband Molotov
Cocktail from New York announced its refusal to perform as long as neo-Nazis
were present in the audience. Punches were exchanged and the concert was
resumed after bouncers forced the three skinheads out. MS AND PRIESTS SAID TO NURTURE IRON GUARDISTS The daily also reported on 3 November that the
Romanian Information Service says it has managed toneutralizean attempt by
the reborn Legionary Movement [Iron Guard] to infiltrate the Romanian Orthodox
Church in northern Romania with the help of parish priestswhoare sympathetic
to the movement. It said pro-Iron Guard meetings have beenheldin several
Transylvanian monasteries and that 15 priests from Bihor Countyhavejoined the
fascist organization. The head of the Piatra Craiului monastery, Father
Gregorie, has reportedly proclaimed himself to be the leader of the
legionnaires in northern Romania, and has attempted to transform the
Oradeabranch of the Association of Romanian Christian Orthodox Students
(ASCOR)into abranch of the Legionary Movement. Stelian Gambos, ASCOR Oradea
leader, wasquoted by Evenimentul zilei as saying that the attempt has been
foiled inOradea, but that in Bucharest the legionnaires managed to be
admitted as ASCOR members. MS 6.11.01 ROMANIAN SENATORS CRITICIZE
PREMIER OVER PLEDGE TO REMOVE ANTONESCU STATUES Greater
Romania Party (PRM) Senator Gheorghe Buzatu, who is also chairman of the
Marshal Antonescu Foundation, on 5 November told the plenum that Nazi-allied Antonescu
"does not deserve to be executed for the second time," RFE/RL's
Bucharest bureau reported. Buzatu was responding to the pledge made by
Premier Adrian Nastase during his U.S. visit to enact legislation forbidding
commemorations of war criminals and to remove all existing Antonescu statues
(see "RFE/RL Newsline," 31 October 2001). Buzatu said politicians
should deal with current problems and "leave historical personalities to
the expertise of historians." The PRM deputy chairman said Antonescu's
1946 sentencing to death was on Soviet orders and that research conducted
since 1989 has produced "overwhelming evidence" in his favor. This,
he added, has triggered "a vehement reaction on the part of Jewish
circles from Romania and abroad." Former dictator Nicolae Ceausescu's
court poet, Senator Adrian Paunescu, a member of Nastase's party, called for
a retrial of the marshal and for organizing a seminar of international
historians on Antonescu's 1946 sentencing. The Holocaust, Paunescu said,
"is reality, but not a part of Romanian history." Like Buzatu,
Paunescu ended by saying "do not shoot the dead for the second
time." MS 27.11.01 ROMANIAN PREMIER MAKES
DOCUMENTS ON ANTONESCU WAR CRIMES PUBLIC Premier
Nastase said during a teleconference with Romania's prefects on 27 November
that the role of wartime Nazi-ally Marshal Ion Antonescu in Romanian history
must "be treated with responsibility," Romanian media reported the
next day. Nastase, who was criticized in several media outlets for having pledged
during his recent U.S. visit that the cult of Antonescu will be curbed, showed
the prefects the transcript of a government meeting of November 1941, when
Antonescu asked whether his orders to execute 200 Jews for every Romanian
soldier killed as a result of an explosion at the occupying Romanian army's
headquarters in Odessa had been carried out. He also showed the prefects the
reply of Transdniester Governor Gheorghe Alexianu, who said the Jews had been
shot or hanged by lampposts, and a letter revoking the order for mass
executions one month later when it turned out that the attack had been
organized by the NKVD. Historians estimate the number of Jews killed
following the incident in Odessa to be as high as 20,000, and the number of
Romanian and Ukrainian Jews killed during the Holocaust in territories
occupied by the Romanian army at between 120,00 and 410,000. MS - Top - |
Editura
Hasefer reusete, de citiva ani buni, sa detina, pe piata cartii, monopolul unei
teme pina mai ieri cenzurata: situatia evreilor din Romania in timpul celui de
al doilea razboi mondial. Si astazi inca, realitatea Holocaustului in Romania
este greu acceptata de catre cea mai
mare parte din societatea romaneasca. Pagina de istorie recenta, subiectul este
departe de a fi epuizat. El genereaza dialog, polemici, controverse, dispute,
replici de multe ori dincolo de spiritul colocvial sau de urbanitate.
Asa de
pilda, fabulatiile pline de ura la care se deda Ion Coja depasesc orice limita
cind, in Romania Mare din 22 iulie a.c., incearca sa acrediteze ideea ca George
Alexianu, guvernatorul Transnistriei in timpul lui Antonescu, ar fi fost acuzat
si condamnat la moarte, nu pentru crime de razboi, ci, atentie, pentru a nu
putea sa depuna marturie despre inexistenta Holocaustului in regiunea pe care a
administrat-o. O asemenea marturie, ne spune Coja, sfidind orice document si
realitate istorica, era extrem de periculoasa din punct de vedere penal,
pentru acei evrei lideri ai comunitatii evreiesti din Romania, care
gestionasera banii pe care comunitatea internationala a evreilor ii trimisese
la Bucuresti, pentru a fi cheltuiti in folosul evreilor deportati in
Transnistria. Cea mai mare parte a acestor sume nu a apucat sa treaca nici
Prutul, nici Nistrul, ci a fost deturnata in folosul personal al unor evrei
care s-au priceput sa faca un gheseft frumos de pe urma suferintei altor evrei,
lucru cu atit mai posibil cu cit in Transnistria guvernata de George Alexianu,
guvernata asadar de romani, nici suferintele evreilor nu au fost atit de mari
ca-n alte parti ale Europei ocupate de nazisti.
In ciuda
unor asemenea manifestari care, iata, au ajuns sa amalgameze insulta cu acuze
grave la adresa unor lideri ai comunitatii evreiesti, exista si cealalta fata a
medaliei. Editura Hasefer publica cu obstinatie documente si marturii din
epoca, analize socio-istorice si lucrari de sinteza, toate supuse aceluiasi
imperativ cultural: descifrarea cit mai multor aspecte importante, intre
1940-1944, din viata comunitatii evreiesti sau a evreului din Romania. De ce
atitea carti despre aceasta perioada, despre acest subiect? Raspunsul cel mai
la indemina, desigur ca inacceptabil pentru negationisti sau antisemiti, este
ca, in acele vremuri, evreii in loc sa-si afirme identitatea au fost
constrinsi, economic, cultural, politic si pina la solutia finala, sa traiasca
si sa-si constientizeze negativ statutul de strain. Au fost obligati sa resimta
ca pe un handicap uman si social sau chiar ca pe un pericol pentru umanitate, faptul
de a fi evreu, de a fi ei insisi. Or intr-o civilizatie a tolerantei, la care
tot aspiram, asemenea practici sint investigate de specialisti, sint
recunoscute de publicul larg pentru ca ele sa nu se mai repete. Ca sa nu mai
amintesc de tineri care, neavind surse corecte de informare despre
totalitarismele si dictaturile din istoria noastra, sint astazi o prada usoara
pentru fanatici nationalisti, extremisti si xenofobi.
Studiile
reunite de Lya Benjamin in Prigoana si rezistenta in istoria evreilor din Romania,
1940-1944 (1) au particularitatea de a spune acelasi lucru din mai multe
perspective. Cu alte cuvinte , pentru cei ce vor sa afle cum au trait evreii
din Romania in prima jumatate a deceniului cinci din secolul trecut, autoarea
pune la dispozitie, intr-o singura carte, o diversitate de instrumente
cognitive. Cele mai elaborate si care reusesc sa confere o imagine de ansamblu,
in care drama individuala este parte a
unei tragedii sociale de proportii, sint propriile studii. Dar, istoricul
precaut, parca pentru a incerca sa inabuse din fasa atacurile nationalistilor
si ale antisemitilor, ne pune la indemina si legislatie antievreiasca din
epoca, extrase din stenograme ale sedintelor
Consiliului de ministri unde s-au hotarit masuri discriminatorii sau
represive fata de evrei, marturii, precum si reactii individuale ( intimpinari,
memorii) la care au recurs evrei, pentru a incerca sa faca mai suportabila o
viata aflata sub imperiul arbitrariului, a incertitudinii si nu de putine ori a
amenintarii cu moartea. Cititorul parcurge astfel un labirint al mentalitatilor
si al limbajelor. Dela discursul istoricului, la lumea arida a birocratiei
oficiale, prin limbajul rece, aparent neutru al legilor, pentru ca, in cele din
urma, sa ne familiarizam cu relatarile emotionante ale celor care au
supravietuit lagarelor de concentrare din Transnistria. Tot acest arsenal
istoric, arhivistic si memorialistic are menirea de a demonta prejudecati
despre perioada Antonescu, bine fixate in mentalul colectiv. Iata citeva dintre
cliseele pe care le demonteaza cartea.
1. Antonescu nu a fost antisemit pentru ca poporul roman nu este
antisemit. Preocupata sa distinga inceputurile politicii de stat antisemite in
Romania, autoarea observa ca inca ultimul guvern democrat, Goga-Cuza (27
decembrie 1937 10 februarie 1938), a legiferat o serie de masuri
discriminatorii la adresa evreilor. In ianuarie 1938 fusese promulgata Legea
revizuirii cetateniei, menita sa reverifice si, in realitate, sa reacorde
cetatenia evreilor, prin excludere, in pofida legii care fusese adoptata in
1919. Efectul acestei legi: la 84% din populatia evreiasca i s-a revizuit
situatia sub raportul dobindirii cetateniei romane. Din acest numar, la 392174
persoane (63,50% din totalul celor revizuiti) li s-a confirmat dreptul de
mentinere a cetateniei, iar la 225222 persoane (36,50%) li s-a respins
cetatenia (pp.34).
Dupa ce
prezinta citeva fragmente, vadit antisemite, din expunerea asupra Programului
de guvernare, facuta de poetul national Octavian Goga, infocat sustinator al
Marii Uniri, om politic nationalist si antisemit, ajuns prim ministru, Lya
Benjamin conchide ca antisemitismul s-a transformat in politica de stat o data
cu venirea la putere a guvernului Goga-Cuza (pp. 28) si avea sa continue, sa
se amplifice, in timpul dictaturii lui Carol al II-lea, al Statului national
legionar (14 septembrie 1940- 14 februarie 1941) si al regimului totalitar al
lui Ion Antonescu (ianuarie 1941, prin alungarea legionarilor de la guvernare,
masura oficiaizata prin decretul regal nr. 314 din 14 februarie 1941- 23 august
1944), cind a ajuns la apogeu prin politica crimei si a genocidului populatiei
evreiesti. Intre paginile 107-126 gasim o interesanta cronologie a
principalelor legi si decizii ministeriale antisemite promulgate intre
1940-1944.
Sublinierea
faptului ca, in aceasta perioada, politica statului a fost antisemita este,
implicit, si un raspuns acelora care neaga antisemitismul din Romania pe motiv
ca poporul roman este o comunitate toleranta, iubitoare etc. A recunoaste
antisemitismul ca politica a statului, nu presupune in nici un chip ca
asertiunea este extensibila asupra populatiei, a tuturor oamenilor. Dimpotriva.
Tot atit de adevarat este si faptul ca antisemitismul a existat si exista ca
mentalitate, ca mod de comportare al unor persoane sau grupari sociale. El
atinge apogeul in politica de stat. Asa cum procedeaza de altfel si autoarea
cartii, intotdeauna cei care au studiat cu seriozitate antisemitismul au fost
preocupati sa descrie cu acuratete actorul, individualizat sau colectiv,
institutionalizat sau nu, privat sau public, al acestei atitudini sociale.
Iata de ce,
a nu recunoaste politica antisemita a guvernelor dictatoriale ale Romaniei
dintre 1938-1944 pe considerentul ca romanii, ca entitate, nu sint antisemiti
nu este altceva decit o platitudine patriotarda a exponentilor nationalismului
xenofob. 2. Ion Antonescu ca geniu
militar, patriot inflacarat, anticomunist si adept al statului autoritar, ar fi
salvatorul Romaniei de legionarii lui Horia Sima, spirit agresiv, criminal,
antisemit, om politic care a incurajat instabilitatea politica, arbitrariul
institutiilor statului. Desi au existat
controverse si incompatibilitati intre legionari si maresal ele tineau mai ales
de ritmul si modalitatile de realizare ale unor decizii politice. Indepartarea
de la guvernare a lui Horia Sima nu a modificat cu nimic chestiunea politicii
de fond a statului roman. Asa cum arata Lya Benjamin, din septembrie 1940 si
pina la 23 august 1944, a functionat o noua institutie politica, aceea de
conducator al statului roman, investit cu puteri discretionare (pp.50), si
care a fost detinuta numai de Ion Antonescu. Dar nu numai institutional a
existat o continuitate politica in Romania dupa rebeliunea legionara. Insusi
Antonescu a avut grija sa-si asigure partenerii, interni si externi, de
fidelitate fata de principiile politice ale Statului national-crestin enuntate
in septembrie 1940. In sedinta Consiliului de Cabinet din 7 februarie 1941,
maresalul era explicit: Consiliul de Cabinet este adevaratul Consiliu de
Ministri care duce politica generala a statului. In acest Consiliu de Cabinet se stabilesc principiile de
guvernare in liniile generale
In ce priveste liniile mari de guvernare, stiti
foarte bine ca ele au fost trasate in aceste cinci luni de guvernare. Actualul
minister nu este decit o continuare a ministerului anterior(2)(s.m.). Aceiasi continuitate a avut grija maresalul
sa o asigure si in problema evreiasca. Legile romanizarii, de excludere a
evreilor din societate prin interzicerea dreptului de proprietate, de a
indeplini serviciul militar si de a exercita o serie intreaga de profesiuni,
avind ca efect ghetoizarea populatiei evreiesti, au fost promulgate si dupa
rebeliune. Romanizarea conceputa de
maresal, inca din septembrie 1940, ca o reforma sociala de anvergura (poate ca
termenul reforma nu este cel mai fericit ales, n.m.), isi continua cursul si
dupa inlaturarea legionarilor de la putere
dar intr-un ritm si in alte
conditii
In acest sens, este semnificativa si urmatoarea declaratie a
conducatorului statului in fata reprezentantilor presei, la sfirsitul lunii
ianuarie 1941:<<
Acest stat nou va fi un stat intemeiat pe primatul
romanesc in toate domeniile si se va intemeia pe structura noastra agrara si
taraneasca. Nationalul si socialul vor fi pietrele de temelie. Toate reformele
necesare inlaturarii viscului si influentelor straine pentru asigurarea
destinului nostru national le voi infaptui fara sovaire. Toata lupta si asezarea marii revolutii
national-socialiste germane si infaptuirile fasciste ne vor sluji ca temeiuri
de experienta pentru a altoi pe sufletul si nevoile romanesti, rodul acestor
organizari de popoare, temeiuri de lume noua>> (pp.57-58). Prin urmare,
ceea ce il deosebeste pe Antonescu de Sima este ca a urmarit sa dea o mai mare
legalitate, coerenta si planificare discriminarii si eliminarii fizice a
evreilor.
3. Dincolo
de aceste temeiuri naziste si fasciste, regimul Antonescu a dat dovada si de
personalitate. Negativa, consemneaza cu claritate autoarea. In problema
evreiasca exista cel putin doua premiere petrecute pe teritoriul romanesc si
din initiativa romanesca, care, probabil, nu pot sa bucure decit pe adulatorii
maresalului. Una dintre ele este semnul
distinctiv. Chiar daca obligativitatea de a purta Steaua lui David pina la
urma nu a fost generalizata pentru toate zonele tarii, pentru toate
profesiunile si pentru toata perioada razboiului citeva date privind situatia
din Germania nazista si Romania antonesciana sint deosebit de instructive.
In Germania,
prima propunere oficiala in legatura cu stigmatizarea evreilor prin insemne
distinctive a fost facuta de Reinhard Heydrich, in noiembrie 1938. Primele
decrete in acest sens au fost date de autoritatile militare germane de ocupatie
in Polonia, in septembrie 1939. Treptat masura a fost extinsa in toate tarile
europene ocupate de trupele naziste. In cel de al Treilea Reich decretul de
instituire a semnului distinctiv a fost promulgat la inceputul lunii septembrie
1941 (s.m., pp.159).
In Romania
primele ordine care i-au obligat pe evrei sa-si coase pe haina semnul
distinctiv au aparut pe plan local. Astfel, la 4 iulie 1941, pe zidurile
orasului Bacau a fost afisat un ordin al sefului politiei
Ordinul a fost
extins si in alte orase precum: Galati, Botosani, Husi, Falticeni, Iasi s.a. La
nivel guvernamental, problema semnului distinctiv a fost dezbatuta in cadrul
sedintei Consiliului de Ministri din 5 august 1941. Referindu-se la cererea
unor comandanti militari, Mihai Antonescu, vicepresedintele Consiliului de
Ministri, a ordonat ministrului de Interne ca <<acest semn distinctiv sa
fie purtat>>. In spiritul respectivei dispozitii, la 7 august, Ministerul
de Interne a transmis un ordin circular privind introducerea pentru evreii din
<<toata tara a semnului distinctiv>> (s.m., pp.160-161). Prin
urmare, puterea centrala din Romania dispune pe 5 august 1941 ca evreii sa
poarte steaua lui David, iar in Germania lui Hitler aceiasi chestiune este
decretata abia la inceputul lui septembrie, acelasi an. O singura luna de zile
care il individualizeaza cum nu se poate mai bine pe politicianul Ion
Antonescu.
Solutia
finala in Romania a avut particularitatile ei. In Europa Holocaustul incepe o
data cu declansarea razboiului. Lya Benjamin apreciaza ca la foarte scurt timp
dupa invadarea Poloniei, a intrat in functiune prima camera de gazare
experimentala la Branderburg, unde au fost exterminati, in principal, alienati
mintal, dar si evrei epuizati de munca fortata sau de existenta precara din
lagarele de concentrare. In anii
1940-1941 a inceput exterminarea in masa a evreilor din Polonia
experimentarea
primei camere de gazare la Auschwitz a inceput in septembrie 1941; in
octombrie- noiembrie 1941 s-a pus la cale primul masacru al evreilor germani
evacuati la Kovno si Riga
Astfel, conchide autoarea, la 20 ianuarie 1942, cind
s-a intrunit Conferinta de la Wannsee, cu scopul de a dezbate si coordona
aplicarea <<solutiei finale >>, ea era de acum in plina
desfasurare (s.m., pp.166-167). In
Romania, o data cu intrarea in razboi de partea Germaniei, la 22 iunie 1941,
Holocaustul avea sa inceapa pe teritoriul tarii, cu pogromul de la Iasi din 29
iunie-6 iulie 1941. Dupa intrarea trupelor romane in Basarabia si Bucovina au
inceput sa aiba loc masacre locale. Evreii au fost impuscati pe strazi, in
casele lor, aruncati in santurile de la marginea satelor. A urmat deportarea
evreilor din Basarabia si Bucovina in Transnistria. Acolo ce-i drept nu s-a
murit prin gazare, ci datorita conditiilor din lagarele organizate de armata
romana. Nu voi da cifre despre numarul mortilor. Ele se afla in carte, iar
prezentarea lor nu ar face decit sa ofere false pretexte negationistilor din
Romania. Dincolo de cifre exista o certitudine, evreii au fost omoriti in masa
pentru simplu fapt ca erau straini.
La sfirsitul
anului 1942, din considerente de politica interna si internationala, datorita
situatiei nefavorabile a armatei germane si romane pe frontul din Rasarit,
Antonescu avea sa opreasca genocidul. In Germania si teritoriile ocupate,
Holocaustul avea sa continue pina la sfirsitul razboiului.
Numai ca,
daca nazistii au inceput masacrarea evreilor cu cei din teritoriile ocupate,
puterea antonesciana a inversat etapele. De asemenea, asa cum consemneaza
documentele, comportamentul bestial al armatei romane cu evreii din Basarabia
si Bucovina a reusit sa-i impresioneze si pe germani. Un barbat precum
Antonescu procedeaza mult mai radical in problema evreiasca, decit cum au
procedat insisi nemtii consemna Goebels in jurnalul sau, in august 1941
(pp.128). Inceput in forta si cu resurse proprii, beneficiind si de colaborarea
germana, genocidul evreilor de catre regimul Antonescu avea sa inceteze brusc
la finele lui 1942. Aceasta traiectorie probeaza libertatea de miscare a
maresalului in solutionarea problemei evreiesti. 4. Mitul Antonescu salvatorul de evrei, omul cu atitudine
moderata fata de evrei, politicianul care a fost sub vremi. Lya Benjamin opune
tuturor acestor imagini propagandistice conceptia maresalului despre evrei si
problema evreiasca in Romania. Dincolo de antisemitismul visceral, adeziunea la
conceptia cuzista antisemita a facut ca actiunea sa politica in aceasta
chestiune sa fie una elaborata. Chiar daca nu a apucat sa transpuna in decizii
si actiuni politice ansamblul conceptiei sale antisemite, neputinta datorata si
cenzurii la care a fost obligat de sinuozitatiile epocii, Antonescu nu s-a
sfiit, in nici o situatie, sa-si afirme ura fata de evrei si imperativul de a
descotorosi tara de ei. Adevarat ca nu de putine ori a insistat ca purificarea
etnica sa aiba un caracter planificat, ordonat de legi sau ca romanizarea nu
poate fi realizata simultan in toate compartimentele societatii, avind in
vedere si slabiciunea capitalului romanesc sau lipsa specialistilor care sa-i
inlocuiasca pe evrei. Dar toate aceste precautii palesc in fata zecilor de
decrete privitoare la romanizare, la discriminarea evreilor, la transformarea
lor in exclusii societatii, in oamenii neoameni. Antisemitismul lui Antonescu a mers pina la apogeu, el evocind
nevoia purificarii etnice a societatii romanesti, ca premisa a regenerarii
sociale si economice. Purificarea etnica o vedea in strinsa legatura cu
evolutiile din Germania, dar, in acelasi timp, si-a manifestat si aptitudinea
de a actiona pe cont propriu.
Asa se face
ca in sedinta de guvern din 6 octombrie 1941,
Antonescu declara: Daca nu profitam de situatia care se prezinta pe
plan international si european, pentru a purifica neamul romanesc, scapam
ultima ocazie pe care istoria ne-o pune la dispozitie. Si eu nu vreau s-o scap,
pentru ca daca as scapa-o desigur ca generatiile viitoare ma vor blama. Pot
aduce si Basarabia inapoi si Transilvania, daca nu purific neamul romanesc n-am
facut nimic, caci nu frontierele fac taria unui neam, ci omogenitatea si
puritatea lui. Si aceasta urmaresc in primul rind (pp.139).
In februarie
acelasi an preconiza ghetoizarea evreilor din Moldova si Bucuresti, ca prima
etapa a epurarii. Pentru Bucuresti vorbea despre un cartier pur evreiesc ale
<<carui axe>>, cum se exprima el,<<erau trasate de jidani,
caci este axa Vacaresti si axa Dudesti si unde, in timp de doi ani, tot ce este
evreu in Capitala trebuie sa intre in aceasta cetate jidoveasca si tot ce este
roman va trebui sa iasa>>. Cum bine se stie, planul ghetoizarii a fost
aplicat, in principal, pe teritoriul Basarabiei si Bucovinei
(pp.136-137). Faptul ca primul om
politic al tarii utiliza apelativul jidan
spune mult mai multe despre crezul sau politic si doctrinar decit ca nu
a reusit sa ghetoizeze capitala.
Mai aflam de
la autoarea cartii ca in 1941 Antonescu cerea ca romanilor sa li se inspire
<<ura impotriva dusmanilor natiei asa cum a crescut el cu ura impotriva
turcilor, jidanilor si ungurilor>>, iar intr-un interviu acordat lui
Bratescu-Voinesti in anul 1943, i-a numit pe evrei <<dusmanii>> pe
care i-a socotit <<mai vatamatori decit cei externi, pentru ca de la
dusmanii din afara ne poate veni ciuntirea tarii, dar de la cei din interior
otravirea si ticalosirea neamului nostru>> (pp.142, 143).
Uneori
comentariile sint de prisos.
Nu putem fi
decit de acord cu Lya Benjamin, care in finalul unui capitol, apreciaza corect
ca politica maresalului in probema evreiasca este, astfel, paradigmatica
pentru intelegerea formelor paroxistice care le poate imbraca nationalismul in
anumite contexte istorice favorabile afirmarii extremismelor de dreapta. Caci
daca <<solutia finala>> preconizata de hitlerism era un cataclism,
atunci politica antonesciana a fost produsul evolutiei trendului nationalist in
directie extremista si etnocentrista (pp.145).
Note
1.Trimiterile din paranteze sint din Lya Benjamin, Prigoana si
rezistenta in istoria evreilor din Romania, 1940-1944, Editura Hasefer,
Bucuresti, 2001.
2. Citat in Alexandru Florian, Romania si capcanele tranzitiei,
Editura Diogene, Bucuresti, 1999, pp.122.
Articolul
aparut in Observator cultural, nr. 80, 04.09-10.09.2001.
- Top -
|
A racialist book full of venomous
attacks on Jews, Hungarians and Roma, authored by Greater Romania Party (PRM)
Deputy Vlad Hogea, was published in Iasi by an institute claiming affiliation
to the Romanian Academy and headed by PRM Deputy Chairman and Senate Deputy
Chairman Gheorghe Buzatu, Romanian media and international agencies reported
on 22 August. The Prosecutor General's Office heeded a protest of the
Federation of Jewish Communities in Romania and announced it was launching an
investigation into the affair. Hogea,
who cites such "authorities" in the book as executed Nazi war
criminal Julius Streichner in support of his statements, denied the book was
in any way racialist. The Romanian Academy, in an earlier statement,
dissociated itself from the book and said it was not published Under its
auspices. Hungarian and Roma minority representative also protested against
the book's publication. MS GREATER
ROMANIA PARTY COMPLAINS OF JEWISH CENSORSHIP.' The
Greater Romania Party's (PRM) weekly "Romania mare" on 23 August
advised "the Jewish Mafia" to "let Romania off its hook."
Reacting to the Federation of Romanian Jewish Communities complaint against
the publication of PRM Deputy Vlad Hogea's chauvinist book "The
Nationalist" (see "RFE/RL Newsline," 23 August 2001), the
weekly said "we shall let no one gag the Romanian press and
culture" and warned "Zionist agitators" not to "mix up
Romanians and Palestinians." "We
are fed up with Gauleiters and are too poor and too wretched to continue
tolerating blackmail and the foreigners' yoke." PRM Deputy Chairman
Gheorghe Buzatu, who heads the Iasi institute that published the book,
announced on 23 August that a second edition of 10,000 copies, replacing the
first run of 1,000 copies will be published and that this edition will no longer
be under the auspices of the Romanian Academy. Buzatu said that he considers
the book to be "a document that in 20 years will truthfully render the
end of the last century and millennium." Mediafax reported that Buzatu,
who is Senate deputy chairman, has asked
the Senate Bureau to provide him with
bodyguards, claiming he is "being shadowed on the street" and that
he has received telephone threats on his life. Public Information Minister
Vasile Dancu welcomed on 23 August the Prosecutor General Office's decision
to launch an inquiry into the book's publication. MS PRM
EATS LIBERTARIAN SOUP AND KEEPS ANTI-SEMITIC CAKE. Greater
Romania Party (PRM) leader Corneliu Vadim Tudor on 24 August told journalists
his party "distances itself" from the publication of PRM Deputy
Vlad Hogea's book "The Nationalist," RFE/RL's Bucharest bureau
reported. Tudor said he had not been informed about the venomously
chauvinistic book prior to its publication and had not authorized the
reproduction of his own photo on the book's back cover. At the
same time, Tudor said his party will "not sacrifice the young deputy-as
some people have summoned us to do-because we live in a free country, where
the right to free expression is guaranteed by the law." Tudor also said
that he "failed to comprehend" the "disproportionate
reactions" to the book's publication voiced by the Federation of
Romanian Jewish Communities and by Public Information Minister Vasile Dancu.
Tudor said he will "personally" ask the Prosecutor-General's Office
to launch procedures against them for "attempting to restore the most
hideous form of Stalinist terror-which is censorship." MS SALE
OF RACIALIST BOOK BANNED IN ROMANIA? AFP
reported on 27 August that the sale of the chauvinist book The Nationalist
by PRM Deputy Vlad Hogea has been banned, but there is no confirmation of
this decision from Romanian sources.
The agency cited Iasi prefect Corneliu Rusu-Banu as saying So long as
I am prefect, I will not allow such a book to be sold in the book shops
of Iasi. Earlier,
PRM Senator and Deputy Chairman Gheorghe Buzatu, who published the book at an
institute he heads in Iasi, said the launching of a second run of the book
has been postponed (see RFE/RL Newsline, 23, 24 and 27 August 2001). MS - Top - |
Daca aparitia cartii lui
Vlad Hogea, "Nationalistul" nu ar fi fost semnalata de o agentie de
presa straina, AFP, atunci clasa politica si culturala din Romānia probabil ca nu
s-ar fi sinchisit s-o critice. Aproape toti cei care s-au grabit sa condamne
volumul tīnarului deputat PRM, Hogea au recunoscut ca nu au citit volumul. Īn
acest context, "Jurnalul National" citeaza opiniile unor oameni
politici care fac niste declaratii corecte politic, dar incorecte din punct de
vedere al demnitatii unei politician democrat. Astfel Dorel Dorian, deputat al
Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romānia afirma: "Nu am citit
cartea. O voi citi sau doar o voi rasfoi daca se rezuma la practicile tezei
antisemite. Cred ca, īn acest caz, cei care ar trebui sa protesteze sunt
aparatorii reali ai democratiei: oficialitatile, Academia Romāna. Sigur ca si
noi ne putem sesiza, cum am facut-o de atātea ori. Aceasta carte nu-i
dezonoreaza pe evrei, ci dezonoreaza un climat, otraveste o atmosfera,
afecteaza imaginea Romāniei. Ma īncearca o imensa māhnire ca mai exista oameni
care pastreaza acest mod de a distrage atentia de la problemele reale si
murdaresc viata culturala. Cred ca vor exista proteste din partea oamenilor de
cultura. Aceasta carte nu-si va atinge scopul. Romānii nu sunt un popor
antisemit. Cine e dl Hogea, la cei 24 de ani ai sai? Ce stie dl Hogea? Probabil
ca este manipulat. Nu stiu ce informatii, ce cultura are. Nu ma intereseaza. Nu
vom face plāngere la Parchet. Ministerul Justitiei trebuie sa se sesizeze din
oficiu. Daca nu o va face, ne va intriga acest lucru si vom vedea ce vom face
īn continuare." Lui Madalin Voicu, deputat PSD, presedinte de onoare al
romilor nu-i vine nimic altceva īn minte decīt sa ceara: "sa se elibereze
un etaj la Spitalul 9 pentru astfel de oameni si sa-i interneze acolo",
iar parlamentarul UDMR, György Frunda, presedintele Comisiei pentru drepturile
omului din Senat sustine: "Nu cunosc continutul cartii. Vreau sa citesc
mai īntāi cartea, iar daca este īntr-adevar antisemita si a aparut sub egida
Academiei Romāne, atunci īn cursul lunii viitoare vom dezbate aceasta problema
īn comisie si vom adopta o pozitie oficiala. Consider foarte grava aparitia
acestei carti care prejudiciaza procesul de integrare, politica externa de
integrare a Romāniei. Exista o legatura directa cu PRM. Dovedeste ca PRM are o
politica extremista, antisemita, antieuropeana, confirmata de numeroase
publicatii din strainatate. Cu siguranta ca acest caz va fi dezbatut si la
Consiliul Europei, deoarece cartea apare sub semnatura unui deputat care
apartine unui partid cu larga reprezentare īn delegatia parlamentara a Romāniei
la Strasbourg.".
Dupa ce politicienii
si-au facut datoria, condamnīnd o carte pe care n-au citit-o, si Academia
Romāna s-a vazut obligata sa se pronunte. A facut-o asemenea politicienilor,
afirmīnd īntr-un comunicat oficial ca "institutia nu a fost informata
despre aparitia volumului īn cauza, centrul de la Iasi avīnd autonomie
functionala. Institutia ieseana putea publica lucrari si īn afara planului
aprobat de Academie - asa cum a fost cazul cartii lui Hogea - 'mai ales daca
īsi poate rezolva problemele de finantare'. Biroul Prezidiului Academiei se
delimiteaza de orice actiune cu caracter politic si afirma ca raspunderea
pentru acest caz revine Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana de la
Iasi".
Cartea lui Hogea, a fost
editata sub īngrijirea filialei Iasi a Academiei Romāne, īn colectia
"Romānii īn istoria universala". Si nu este prima din aceasta serie,
ci al 92-lea volum. Prin delimitarea critica de volumul lui Hogea, prefatat de
Gheorghe Buzatu, vicepresedinte PRM-ist al Senatului, presedinte al Ligii
"Maresal Ion Antonescu" si, nu īn ultimul rīnd, seful institutului
din Iasi, Academia Romāna a recunoscut indirect ca nu cunoaste nici continutul
celorlalte carti aparute īn colectia amintita. De-asemenea Academia nu cunoaste
nici cartile lui Buzatu, īn care acesta de ani de zile face apologia
extremismului de dreapta, īncearca sa-l reabiliteze politic si moral pe Ion
Antonescu si sa prezinte Miscarea Legionara drept o grupare inocenta.
Un loc aparte īn opera
"stiintifica" a lui Buzatu īl ocupa si studiile scrise īmpreuna cu
persoane cunoscute pentru conceptiile si convingerile lor extremiste de
dreapta. In acest context amintim doar volumul "Radiografia dreptei
romānesti", editat īmpreuna cu Corneliu Ciucanu care este seful unei
organizatii neolegionare din Iasi, "Cruciada Īnvierii Nationale". Buzatu
s-a distins si ca prefatator al lucrarilor lui Faust Bradescu, unul dintre cei
mai cunoscuti militanti ai legionarismului simist.
Tot sub egida
Institutului de la Iasi a fost publicat un CD intitulat "A history of
Romania". Comentatorii au calificat acest CD redactat īn anul 1996 sub
directia germano-americanului Kurt Treptow drept o lucrare revizionista,
deoarece īncearca sa prezinte Garda de Fier ca o organizatie "curata"
si, īn acelasi timp, minimalizeaza ororile antisemite din perioada
antonesciana.
Gheorghe Buzatu a
prefatat si volumul lui Vlad Hogea, "Nationalistul", care a fost
calificat īn protestele date publicitatii de Federatia Comunitatilor Evreisti
din Romānia si de organizatiile romilor drept o carte sovina si rasista. Primul
tiraj de 1000 de exemplare s-a epuizat cu rapiditate. Atīt autorul cīt si
prefatatorul au respins criticile si au anuntat aparitia a īnca 10 000 de
exemplare īntr-o noua editie, din care unele pasaje vor fi eliminate. Buzata a
mai precizat ca "pe coperta volumului va aparea un colaj cu articole de
presa critice la adresa cartii", adaugīnd: "Comunitatea evreiasca nu
poate impune cenzura si sa ne spuna ce trebuie sa apara si ce nu īntr-o
carte". El a mai afirmat ca, peste 20 de ani, volumul
"Nationalistul" va reprezenta un document īn ceea ce priveste
reconstituirea sfīrsitului de secol si mileniu, avīnd īn vedere ca autorul a
scris articolele respective īn perioada 1998-2000.
Īn mai multe declaratii
citate de presa si Hogea a facut unele precizari legate de acuzatia de sovinism
si extremism nationalist. Īntr-un interviu Hogea - care-si da doctoratul cu Gh.
Buzatu - a furnizat cīteva explicatii ideologice si politice pentru scrierile
sale. "Nu īnteleg de ce se face atīta tapaj. Cartea aceasta reda
articolele pe care eu le-am scris īn decursul timpului īn 'Romānia Mare',
'Politica' si o publicatie ieseana a trustului 'Atac la persoana'", afirma
Hogea. "Atunci n-au fost reactii negative. Eu sustin niste idei valabile.
Sīnt nationalist, tīnar si mīndru. Eu nu sīnt antisemit! Eu sīnt antisionist!
Semiti sīnt si arabii, si fenicienii..."
Īn continuare Vlad Hogea
explica pozitia sa fata de evrei, invocīnd argumentele clasice ale tuturor
antisemitelor: "N-am nimic cu evreii. Ma deranjeaza doar manifestarile
antiromānesti. Daca veti citi cartea, nu veti gasi nimic īmpotriva evreilor. Īn
presa s-au dat citate trunchiate. Īi voi da īn judecata pe toti care m-au citat
trunchiat, le voi cere daune de sute de milioane si cu banii obtinuti voi mai
scoate un tiraj al cartii."
Referitor la propozitia
"Cine lupta īmpotriva evreilor lupta īmpotriva diavolului" - care
poate fi citita īn "Nationalistul" - Hogea da niste explicatii prin
care el īnsusi se demasca:
"Nu-mi apartin mie
aceste cuvinte. Īi apartin filozofului german Julius Streicher. Īn cartea mea
sīnt si citate din Eliade, din Aristotel... (...) Omul asta [Streicher] a avut
dreptate. De aceea a si fost torturat si ucis, īn 1946."
La īntrebarea, daca el
crede, ca evreii sīnt o problema pentru Romānia, Hogea raspunde īn acelasi stil
īn care de ani de zile argumenteaza si revista "Romānia Mare":
"Eu n-am nimic cu evreii. Unii sīnt chiar oameni de treaba. Eu am ce am cu
o anumita oligarhie. Bineīnteles, si īn Romania exista prelungiri ale
caracatitei. Trei candidati la presedintie apartin integral sau nu acestei
etnii: Isarescu, Roman si Stolojan. (...)
Eminescu spunea ca fiecare natiune trebuie sa-si aleaga conducatorii din
mijlocul ei. Pot candida, dar vreau ca īn propria noastra tara sa fim condusi
de romāni."
Privitor la aparatia
cartii ce poarta "antetul Academiei Romāne", autorul sustine:
"Cartea apare īntr-o colectie coordonata de directorul unui institut al
unei filiale iesene a Academiei, domnul profesor Buzatu. Cartea face parte
dintr-o colectie prestigioasa, 'Romānii īn istoria universala'. Este volumul
92. Academia nu a dat nici un ban. Cartea e proprietatea mea, am scos-o
integral pe banii mei."
Īn finalul interviului
se dau si cīteva explicatii privindu-l pe "filozoful german", Julius
Streicher, condamnat la moarte de Tribunalul International de la Nürnberg ca
unul dintre principalii criminali de razboi. Streicher fusese editorul revistei
antisemite "Der Stürmer". (Un echivalent omonim al revistei aparuse
īn anii 30 si la Timisoara sub directia Gauleiterului din Banat, Karl von Möller.)
Īntr-un articol aparut
īn "Romānia Mare" la scurta vreme īnaintea izbucnirii scandalului
legat de aparitia cartii "Nationalistul", Vlad Hogea a publicat o
recenzie a cartii ("fundamentale") a lui David Duke, "Trezirea
la realitate" (aparuta īn traducere romāneasca). Īn aceasta cronica -
intitulata: "Problema evreiasca" - el īsi exprima admiratia fata de
acest antisemit american cīt si fata de Henry Ford, autorul lucrarii
antievreisti, "The International Jew", din care s-au inspirat si
propagandisti ai fascismului ca Alfred Rosenberg, Adolf Hitler, Ion Mota sau
Julius Streicher. Hogea se declara de acord cu tezele din cartea recenzata, pe
care le evidenteaza prin ample citate. Astfel īsi ilustreaza propriile
convingeri, afirmīnd ca: "īn secolele XIX si XX, 3 evrei au avut o
influenta catastrofala asupra societatii europene. Astfel, 'Karl Marx a pus
bazele celei mai distrugatoare si mai ucigase ideologii a tuturor timpurilor.
Sigmund Freud a subminat temeliile familiei si ale valorilor europene. Franz
Boas a fost parintele antropolog al miscarii egalitariste care acum nu cauta
nici mai mult, nici mai putin decīt distrugerea genotipului nostru'. O
caracterizare memorabila a iudaimii a facut-o filosoful Immanuel Kant",
continua Hogea, "care scria ca 'evreii sīnt o natiune de camatari,
īnselīndu-i pe oamenii printre care īsi gasesc adapost. Au facut din deviza
'cumparatorul sa se pazeasca singur' cel mai īnalt principiu al tranzactiilor
cu noi".
Interesant de remarcat
este fapul ca autorul cronicii nu face nici o trimitere la biografia politica a
lui Duke care īn 1992 a fost unul dintre candidatii la functia de presedinte al
Statelor Unite ale Americii.. Dupa un stagiu destul de lung īn organizatia
rasista Ku Klux Klan David Duke a devenit candidat al partidului extremist "Populist
Party", cīstigīnd 40 la suta din voturi la alegerile din Louisiana. In
anii 80 Duke sarbatorea ziua de nastere a "Fürer-ului", negīnd
holocaustul. El sustine chiar ideea ca evreii ar fi savīrsit un holocaust
īmpotriva crestinilor. Īn anul 1996 a fost invitatul de onoare al Uniunii
Populare Germane Deutsche Volksuniun/DVU un partid extremist de dreapta. El
este de-asemenea fondatorul organizatiei "National Association for the
Advancement of White People" (NAAWP) care cere segregarea minoritatilor
din SUA. Īn prezent Duke este presedintele partidului Republican din
localitatea St. Tammany din statul american Louisiana. La invitatia
extremistilor nationalisti, Alexander Prokanov (editorul ziarului
"Zavtra") si Konstantin Kasimovski (seful organizatiei antisemite
"Actiunea rusa"), Duke a calatorit īn septembrie 2000 īn Rusia. Cu
aceasta ocazie el a lansat un apel catre antisemitii din intreaga lume
cerīndu-le sa lupte īmpotriva sionismului mondial pe care l-a calificat drept
un dusman al arienilor. Duke a mai fost īn Rusia si īn anul 1999 cīnd s-a
īntīlnit cu generalul Albert Makajov, cunoscut pentru atitudinea sa antisemita.
(Detalii suplimentare -
īn limba germana - despre David Duke se gasesc īn lexiconul internet al Serviciului
de informatii contra extremismului de dreapta - IDGR: Informationsdienst gegen
Rechtsextremismus http://www.idgr.de/index.html.)
In final Hogea aduce
laude revizionistilor, reluīnd tezele acestora: "Revizionistii nu neaga ca
nazistii au comis atrocitati īmpotriva evreilor, totusi, ei sustin ca numarul
victimelor a fost umflat enorm. Mai important, sustin ca nu a existat nici un
program central, nici un plan, nici o politica sau ordin din partea guvernului
german de a fi exterminati toti evreii. Revizionistii afirma ca nazistii au
creat lagarele ca sa-i izoleze pe evrei pentru ca īi considerau un factor de
risc sub aspectul securitatii, la fel cum si guvernul american i-a adunat si
īnchis pe japonezi din motive de securitate. Revizionistii argumenteaza ca
pozitia lor este sprijinita cu probe documentare si stiintifice si ca la baza
crearii si a perpetuarii acestui basm al Holocaustului stau motive politice si
economice extrem de puternice".
Din aceasta deliranta
"cronica" nu puteaa lipsi nici elogiile aduse unui aliat al PRM,
"liderul nationalist francez Jean-Marie Le Pen" care a fost "pus
la zid pentru afirmatia ca faimoasele camere de gazare (construite de aliati
dupa razboi, pentru propaganda antigermana, dupa cum dovedesc expertizele
tehnico-stiintifice efectuate de Fred Leuchter) au fost o 'nota de subsol' a
celui de-al II-lea razboi mondial".
Īntr-o prima reactie
publica Partidul Romānia Mare i-a luat apararea lui Hogea, afirmīnd ca
"neīndoielnic, cea mai rapace, cea mai lacoma si cea mai nerusinata Mafie
din lume este cea evreiasca. Acesta este, de altfel, si substratul
'globalizarii': oligarhia evreiasca si-a pierdut rabdarea si vrea sa puna mīna,
definitiv, pe toate pīrghiile si bogatiile Planetei. Īn Romānia stim bine ce
natie aveau arendasii care au provocat rascoalele taranesti de la 1907, cine
erau talmacii si calauzele armatelor germane de ocupatie īn primul razboi
mondial, cine a jefuit Tara īn perioada interbelica, cine a adus bolsevismul,
calare pe tancurile Armatei Rosii, cine i-a trimis la moarte pe Maresalul
Antonescu si pe ceilalti mari patrioti ai Neamului, cine a furat Revolutia
tinerilor, īn decembrie 1989, si cine a ridicat īn Capitala un monument
scandalos, pe care se scrie, cu iresponsabilitate, ca romānii ar fi ucis
400.000 de evrei (?!), īn fine, cine
stoarce Tara ca pe-o lamīie si pe urma fuge glont īn Israel, unde nimeni
n-are nici o putere sa faca o cerere de extradare (cazul escrocilor
internationali Sorin Beraru, Shimon Nahor, Ioana Maria Vlas s.a.). Acum, de
parca toate aceste pacate grave īmpotriva Poporului Romān n-ar fi de ajuns,
Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romānia (un veritabil stat īn stat!) are
tupeul de a īnnabusi libertatea de expresie, īncalcīnd grav Constitutia Tarii
si Declaratia Universala a Drepturilor Omului - īn mod concret, este atacata
Academia Romāna, pe motiv ca a aparut cartea 'Nationalistul' de tīnarul avocat
Vlad Hogea, deputat PRM de Iasi. Gazul peste foc este turnat de trustul de
presa al mafiotului tigan Dan Voiculescu (Antena 1 si "Jurnalul
National"), care minte si instiga la vīnatoare de romāni. Acest volum a
fost tiparit sub egida Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana din Iasi
(director prof. univ. dr. Gh. Buzatu, vicepresedinte al Senatului Romāniei), la
Editura Crater, ceea ce cīrcotasii uita sa spuna. Centrul respectiv are o
relativa autonomie fata de Filiala Iasi a Academiei Romāne si chiar daca n-ar
fi asa, care-i problema? A fost reintrodusa cenzura stalinista īn Romānia? Vrea
Nicolae Cajal sa ia locul tortionarului Moses Rosen care, de-a lungul timpului,
a cerut interzicerea tiparirii unor lucrari de Mihai Eminescu, Vasile
Alecsandri, Mihail Sadoveanu si Octavian Goga? Īn Romānia nu exista
antisemitism si, oricīt s-ar stradui batrīna caiafa Silviu Brucan sa-l
provoace, nu va reusi. Noi īi pretuim, sincer, pe evreii cinstiti si cu frica
lui Dumnezeu, care īsi vad de treaba lor si, slava Domnului, sīnt destui. Dar
este de datoria noastra sa avertizam ca nu permitem nimanui sa bage calusul īn
gura presei si a culturii romāne. Īn definitiv, la Iasi a aparut o carte de
articole intitulata 'Nationalistul', cu senatorul Vadim (parlamentar al
Consiliului Europei) pe coperta - nicidecum 'Mein Kampf', de Adolf Hitler. Si
īnca ceva: daca evreii vor mai face anchete īmpotriva Academiei Romāne, care nu
e kibutzul lor, prof. univ. dr. Gh. Buzatu e hotarīt sa-si dea, imediat,
demisia din functia de director al Institutului de la Iasi! A venit timpul ca
acum, la īnceputul celui de-al III-lea Mileniu crestin, teroristii de profesie
sa ne lase īn pace, fiindca nu le datoram nimic. Daca nu ne pot ajuta, macar sa
nu ne faca rau, sa nu ne mai tīlhareasca, sa nu ne mai trateze ca pe niste
slugi de la tara, care trebuie sa ceara voie sa deschida gura sau sa scrie
ceva. Romānii nu sīnt palestinieni, asta e clar! Īi sfatuim pe agitatorii
sionisti sa nu confunde nici Tara, nici Epoca, fiindca ne-am saturat de gauleiteri si sīntem prea
saraci si prea amarīti pentru a mai tolera santajul si jugul strainilor. Asa
cum israelienii sīnt nationalisti, la ei acasa, tot astfel este si dreptul
romānilor sa fie nationalisti, nu trebuie sa cerem aprobarea nimanui. Īncheiem,
cu un citat din opera savantului Mircea Eliade: "A renunta la romānism
īnseamna pentru noi, romānii, a renunta la viata, a te refugia īn moarte. Sīnt
oameni care au facut asta. Dumnezeu sa-i ierte!"
(Demisia lui Buzatu a
fost ceruta, de-altfel, si de un grup de intelectual īntr-o scrisoare deschisa
adresata Academiei Romāne. Semnatarii scrisorii solicitau Academiei sa scoata
cel putin Centrul de Cultura si Civilizatie Europeana de la Iasi de sub
patronajul Academiei, daca Buzatu care a facilitat aparitia volumului lui
Hogea - nu va fi demis. "Asocierea numelui Academiei Romāne la o asemenea
actiune politico-editoriala este, din punctul nostru de vedere, de
neconceput", se reliefeaza īn scrisoarea, īn care semnatarii mai arata ca
Gheorghe Buzatu s-a evidentiat prin "dubioase īncercari de reabilitare a
totalitarismului legionar si antonescian, īn paralel cu implicarea sa politica
īn cadrul PRM". Contestīnd protestul intelectualilor, Buzatu si-a
īnaintat, īn cele din urma, demisia.)
Intrigat de proportiile
scandalului, care a declansat autosesizarea procuraturii cīt si criticile
Ministerului Informatiilor Publice, acelasi partid neofascist PRM se vede
obligat sa se distanteze de aceasta tentativa de a-i apara pe Hogea si pe
Buzatu. Distantarea de volumul controversat s-a produs īntr-o conferinta de
presa īn cursul careia liderul PRM, Vadim Tudor a precizat ca nu va autoriza
lansarea cartii īn nici o filiala a PRM. El si-a exprimat "regretul"
fata de aparitia acestei carti, precizīnd ca aceasta nu reprezinta pozitia
oficiala a partidului sau. Tudor a mai afirmat ca nu a fost informat īn legatura
cu tiparirea acestei lucrari si ca nu i s-a cerut acordul pentru folosirea
fotografiei sale pe coperta. Īn acelasi timp, PRM a decis sa nu-l
"sacrifice pe tīnarul deputat", īn virtutea dreptului la libera
exprimare. El a mai spus ca "nu īntelege reactiile deplasate ale
Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romānia, ale Academiei Romāne si ale
falsificatorului de sondaje Vasile Dīncu, care umfla artificial acest scandal,
īncalcīnd grav Constitutia Romāniei". Totodata el a declarat ca va cere,
personal, Parchetului sa se autosesizeze īmpotriva acelora, care, īn opinia sa,
"se fac vinovati de tentativa de reinstaurare a celei mai odioase forme de
teroare din epoca stalinista - cenzura".
W.T.
- Top -
Rumänische
Lokalpolitiker planen die Errichtung von Ghettos für Roma/ Die neofaschistische
Organisation "Neue Rechte" macht mobil
|
|
"Ich
werde sie auf die Straße setzen, dann können sie sich in alle vier
Windrichtungen verziehen und gehen, wohin sie wollen. Sie interessieren mich
nicht mehr. Ich wollte ihnen einen Gefallen tun, doch sie meinten, ich hätte
etwas Böses im Sinn gehabt. So ist nun mal der Zigeuner! Immer wenn du ihm
beistehen willst und ihm einen Finger reichst, will er gleich die ganze
Hand." Mit dieser wirren Erklärung verabschiedete sich der in die Kritik
geratene Bürgermeister der ostrumänischen Stadt, Piatra Neamt, Ion Rotaru, von
seinem umstrittenen Projekt, etwa 2000 Roma in einem Ghetto unterzubringen.
Noch vor
wenigen Tagen verteidigte er die Umwandlung ehemaliger Hühnerställe in
Wohnungen für Roma, als ein großartiges soziales Unterfangen, das sogar vom
rumänischen Informationsminister als ein "soziales und nachahmenswertes
Projekt" gelobt wurde.
Die Absicht
des Bürgermeisters, die Roma mit einem Sonderausweis auszustatten und in die am
Stadtrand gelegenen Ställe zu isolieren, das Areal mit Stacheldraht einzuzäunen
und von Polizisten und Hundestaffeln bewachen zu lassen, stieß auf Proteste
seitens der Romaorganisationen und mehrerer Menschenrechtsgruppen. In einem
offenen Brief der Romaorganisation "Romani CRISS" wurden die
diskriminierenden "Disziplinierungsmaßnahmen" des Bürgermeisters
offen als "Nazimethoden" angeprangert. Die Organisation verwies
ausdrücklich darauf, dass derartige Maßnahmen den euroatlantischen
Integrationsbemühungen des Landes schaden und letztendlich im Widerspruch zu
dem von der rumänischen Regierung verabschiedeten Strategiepapier bezüglich der
Verbesserung der sozialen Bedingungen der Roma stünden.
"Wenn
man unter meinem Versuch, Leuten Wohnungen und Essen zur Verfügung zu stellen,
so etwas wie eine Verletzung der Menschenrechte oder Rassismus į la Mengele
oder Antonescu versteht, dann kann man mich ruhig als fremdenfeindlich oder
rassistisch bezeichnen", erklärte der sprücheklopfende populistische
Bürgermeister noch in der vergangenen Woche in den rumänischen Medien.
Schon die Erwähnung
des Namens Antonescu in diesem Zusammenhang ist eine offene Provokation für die
Roma Rumäniens und weckt Erinnerungen an den Holocaust. Der
militärfaschistische Diktator Antonescu (1941-44) wurde 1946 u.a. auch wegen
der Deportation und Ermordung von etwa 30 000 Roma als Kriegsverbrecher und Initiator des Genozids an den
rumänischen Juden und Zigeunern zum Tode verurteilt. Rumänische
Ultranationalisten forderten nach der Wende eine Rehabilitierung des faschistischen
Militärdiktators und errichteten ihm in mehreren Städten Denkmäler. So auch die
Stadt Piatra Neamt, deren Bürgermeister der regierenden Sozialdemokratischen
Partei (PSD) angehört.
Für die auf
europäische Integration bedachte rumänische Regierung kam der Zwischenfall
völlig ungelegen. Der am 15. Oktober in Berlin bei einer vom Auswärtigen Amt
organisierten Konferenz gegen Menschenhandel als moderne Form der Sklaverei
weilende rumänische Außenminister und amtierende Vorsitzende der Organisation
für Sicherheit und Zusammenarbeit in Europa(OSZE), Mircea Geoana antwortete
ausweichend auf die Frage nach dem Projekt des Bürgermeisters, die Roma in
einem Ghetto unterzubringen. Geoana berief sich auf eine Aussage des
Staatspräsidenten Iliescu, der am Wochenende die Entscheidung des Bürgermeisters
als "unklug" bezeichnet hatte, und meinte mit diplomatischer
Eloquenz, dass auch westeuropäische Länder Probleme mit der Integration von
Roma und Sinti hätten.
Einstweilen
aber ist das umstrittene Projekt des Bürgersmeisters in Rumänien populärer denn
je. Die Gemeindevorsteher aus Deva, Iasi und Baia Mare kündigten inzwischen an,
die Roma in ähnlichen "sozialen Einrichtungen" unterzubringen wie der
Bürgermeister in Piatra Neamt.
Mehrere
Tageszeitungen darunter auch die regierungsfreundliche "Adevarul" (Die
Wahrheit) entfachten unterdessen eine kaum zu überbietende romafeindliche
Kampagne. In einem bösartigen Pamphlet beschimpfte das Blatt die Vertreter
verschiedener Romaorganisationen als "Luxuszigeuner" und beschuldigte
sie, Rumänien auf europäischer Ebene anschwärzen zu wollen und einen nicht
existierenden interethnischen Konflikt herbeizureden. Den Präsidenten der
Romaföderation verunglimpfte das Blatt als einen "Parteiaktivisten neuen
Typs", die Vorsitzende des Helsinkikomitees als eine "Sängerin zigeunerischer
Bürgerrechtslieder". Menschenrechtsorganisationen wie die "Liga Pro
Europa" und die Romavereinigung "Romani CRISS" kündigten nun
juristische Schritte gegen die Zeitung an.
In die
Auseinandersetzung haben sich nun auch militante rechtsextremistische
Organisationen sozusagen als Trittbrettfahrer eingeschaltet. Mitglieder der
militanten Organisation "Neue Rechte" haben in Deva die Litfasssäulen
mit Plakaten überklebt, auf denen sie für eine radikale Lösung des
"Zigeunerproblems" werben.
Der Vorsitzende der "Neue Rechten", Tudor Ionescu erklärte in einem Interview, dass seine Organisation gegen die Überfremdung des rumänischen Volkes kämpfe und dafür plädiere, die Zigeuner zu isolieren und die Zigeunerfrauen Zwangsabtreibungen zu unterwerfen.
Die lokalen
Behörden aus Deva bestritten jeglichen Zusammenhang mit dem Auftauchen der
Propagandaplakate der "Neuen Rechten" und der Absicht des
Bürgermeisters, die Roma in einem am Rande der Stadt gelegenen Viertel
einzuquartieren.
William
Totok
Berlin,
17.10.2001
- Top -
In anul 1993 a aparut īn
Germania cartea intitulata, "Organizatiile secrete si puterea lor īn
secolul XX sau cum nu se conduce lumea". Autorul acestei carti, aparute la
editura germana Ewert (din Gran Canaria si Lathen), specializata pe lucrari de
literatura elitarista si oculta, si-a semnat lucrarea cu numele Jan van
Helsing. Cartea s-a bucurat de un succes īnsemnat īn rīndurile simpatizantilor
extremei drepte, dar si printre adeptii ezoterismului militant-elitarist de
nuanta ariana. Dupa o lectura atenta a lucrarii amintite, autoritatile
elvetiene si apoi cele germane au interzis cartea lui van Helsing, pe motiv ca
ar exprima idei politice īndreptate īmpotriva democratiei si statului de drept.
Totodata i s-a reprosat ca propaga idei antisemite deghizate īn teorii
ezoterice si ca ar fi realizat un soi de colaj inspirat din "Mein
Kampf" al lui Hitler si literatura stiintifico-fantastica.
Ulterior s-a aflat ca
autorul nu si-a dezvaluit identitatea adevarata, semnīnd cu un pseudonim,
īmprumutat de la un personaj al lui Bram Stoker care apare īn romanul acestuia
despre contele-vampir, "Dracula". Dupa publicarea acestei lucrari,
Jan van Helsing, care se numeste de fapt, Jan Udo Holey, a devenit unul dintre
cei mai populari autori ai unor scenarii conspirationiste. Sprijinit de
admiratori, lucrarea a fost tradusa īn mai multe limbi, inclusiv īn limba
romāna. Bazīndu-se pe teze vehiculate īn trecut īn literatura antisemita
clasica, van Helsing sustine ca politica mondiala este manipulata de asa numita
organizatie secreta a iluminatilor. Conjuratia seculara a acestora ar urmari,
īn ultima instanta, crearea unei noi ordini mondiale. Pentru realizarea acestui
scop iluminatii ar fi declansat doua razboaie mondiale si s-ar fi inflitrat īn
guvernele lumii. Printre agentii iluminatilor s-ar afla si Helmut Kohl, pe care
van Helsing īl descrie ca pe un descendent al unei familii de evrei khazari.
Tezele autorului sīnt
inspirate din literatura de provenienta extremista si antisemita. Scrierile lui
van Helsing traduse īn limba romāna, fusesera publicate de editura bucuresteana
Antet/Samizdat, unde īn ultimii ani au vazut lumina tiparului numeroase lucrari
antidemocratice si rasiste. Asertiunile lui Jan van Helsing i-au inspirat si pe
cītiva autori romāni, ca Radu Theodoru sau Teodor Filip. Lucrarile acestora
exprima un antisemitism virulent, propaga idei rasiste si antimaghiare, neaga
holocaustul si pleadeaza pentru un stat etnocratic, pentru un izolationism nationalist,
anti-democratic si autoritar.
Pornind de la teoriile
conspirationiste ale unui van Helsing, care ocupa un loc fruntas īn lista
bibliografica a autorilor romāni citati, cei doi sustin ca Romānia urmeaza sa
fie transformata īntr-un al doilea Israel. Pentru realizarea acestui proiect
organizatiile oculte ar fi lansat un atac sustinut īmpotriva tarii, distrugīnd
sistematic economia, compozitia demografica etnic-majoritara si sistemul
social. Ceea ce Jan van Helsing proiecteaza pin intermediul unui text delirant
asupra lumii īntregi, este preluat de cei doi autori romāni, care prin
adaugarea unei dimensiuni nationale amplifica scenariul paranoic al asa-numitei
noi ordini mondiale dominate de forte oculte.
W.T.
RFE, 28.10.2001
- Top -
hjs-online,
Nr. 9-10-11/2001
Erstellt:
30. 08. 2001 - Aktualisiert 07.12. 2001