- Rehabilitarea
primului ministru Ion Gigurtu si reabilitarea
ministrului de finante Netta Gheron
Rehabilitierung des Premierministers Ion Gigurtu und des Finanzministers
Netta Gheron
Primarul Viorel Lis ii sustine pe mostenitorii unui condamnat pentru
crime de razboi si crime contra statului - ministrul antonescian Constantin Busila
- PRM,
PNTCD si PNL s-au coalizat la Cluj pentru a-i ridica lui Antonescu o
statuie. Protestul ministrului pentru minoritati. Profanarea
cimitirului evreiesc din Resita.
Troita in memoria lui C.Z. Codreanu, fondatorul Miscarii Legionare;
- OSZE
spricht in einem Brief an die amerikanische Außenministerin von den
besorgniserregenden antisemitischen, rassistischen und
fremdenfeindlichen Tendenzen in Rumänien / Într-o scrisoare trimisa
secretarului de stat al S.U.A., Madeleine Albright, de catre Comisia de
Securitate si Cooperare în Europa, la 10 noiembrie 1999 se vorbeste
despre tendintele antisemite, rasiste si xenofobe din România
Controversa iscata în jurul unei emisiuni difuzate de postul german de
radio "Deutsche Welle"
- Scrisoarea
de protest a deputatului german, Markus Meckel către primarul
Ciuhandu din Timișoara / Brief vom Markus Meckel (MdB/SPD) an den
Oberbürgermeister von Temeswar, Gheorghe Ciuhandu, in dem er die
Benennung einer Straße nach Antonescu kritisiert
Ministrul german de stat în Ministerul federal de externe, Christoph
Zöpel despre mesajul indirect al Uniunii Europene adresat tarilor din
rasarit dupa formarea aliantei de guvernare ÖVP-FPÖ din Austria. /
Christoph Zöpel, Staatsminister im Auswärtigen Amt über eine indirekte
Botschaft der Europäischen Union an die beitrittwilligen osteuropäischen
Länder nach der Bildung der ÖVP-FPÖ-Koalition in Österreich.
România libera, 1.11.99
PRM, PNTCD si PNL s-au coalizat la Cluj
Consiliul Local vrea sa intre in Consiliul Europei cu statuia maresalului
Antonescu
Consiliul Local Cluj a acceptat sa voteze favorabil planul urbanistic de
detaliu pentru monumentul maresalului Ion Antonescu. Statuia din bronz a
dictatorului, sustinuta de "o coloana de piatra cu incrustatii
simbolice" (?), dupa cum arata textul hotararii, urmeaza sa fie
amplasata pe o strada din cartierul Manastur in care locuieste primarul Funar
in preajma bisericii ortodoxe aflate in constructie. Secretarul general al
PRM a tinut cu dintii sa-i ridice o statuie lui Antonescu, el inaintand
Consiliului Local nu mai putin de 11 hotarari in acest sens: toate respinse.
La ultima sedinta insa consilierii au acceptat un compromis.
Funar a propus consilierilor PNTCD, PNL, UDMR si catorva consilieri
independenti care-i blocau hotararea ridicarea pe langa statuia maresalului a
inca trei statui si anume a lui I.C. Bratianu, Iuliu Maniu si a Regelui
Ferdinand. Spre marea dezamagire a cetatenilor, consilierii coalitiei de
guvernamant au acceptat jocul primarului si hotararea a trecut cu 23 de
voturi (21 necesare). Au votat contra doar consilierii UDMR si un consilier,
ApR. Palfi Carol, consilier UDMR, a declarat ca atitudinea CL Cluj este una
"antieuropeana, dat fiind faptul ca maresalul Antonescu este considerat
criminal de razboi", iar hotararea de aprobare a monumentului este
"rezultatul unui compromis politic intre Funar, consilierii PNL si
PNTCD".
Precizam ca fondurile necesare au fost prevazute in bugetul pe 1999, dar
numai pentru statuile lui Antonescu si I.C. Bratiau; astfel consilierii ar
putea ramane fara statui daca la anul nu vor fi alocate fonduri pentru
ridicarea celorlalte doua monumente promise de Funar.
- Mai semnalam si
aparitia articolului din ziarul berlinez die tageszeitung (taz,
3.11.99): "Ehrung für einen rumänischen Faschisten. In Cluj
soll eine Statue des Diktators und Militärherrschers Ion Antonescu
errichtet werden. Auch Demokraten stimmten dafür".
Communiqué
I have learned with indignation about the Cluj City Council's approval
over the proposal of the municipality's mayor to erect in this town a
monument dedicated to Marshall Ion Antonescu.
During his unlimited rule over the country, anti-Semitic legislation was
passed, which has violated-- on ethnic grounds--basic rights and freedoms of
citizens of Jewish origin. Moreover, an important number of Jewish and Rroma
have been killed or deported to death camps with the knowledge and the
complicity of the dictator.
In my capacity of Minister for National Minorities delegated by the Prime
Minister I am protesting against this initiative of the Mayor of Cluj, which
infringes upon the memory of those killed or persecuted against solely
because of their ethnic or national belonging.
I solicit the Cluj-Napoca Local Council to reconsider its decision.
Otherwise I am demanding the responsible state authorities to intervene in
order to annul this decision, which was adopted by braking several laws in
force.
Bucharest, November 2, 1999
Peter Eckstein-Kovacs
Minister Delegated by the Prime Minister
For National Minorities
DW, 08.11.99
BUCUREȘTI: După cum anunță Federația comunităților evreiești din România,
necunoscuți au profanat cimitirul evreiesc din Reșița, răsturnând și spărgând
26 de plăci funerare. Poliția a deschis o anchetă. În februarie a fost
profanat cimitirul evreiesc din Alba Iulia, unde necunoscuți au distrus mai
multe plăci funerare și au provocat stricăciuni unor cavouri.
Organizația extremistă "Third Position" cumpăra un sat spaniol
Neo-legionarii români și extrema dreaptă internațională
Mai multe agenții de presă au difuzat o știre, preluată din ziarul
"El Pais" din Madrid, potrivit căruia gruparea neofascistă din
Marea Britanie, care se auto-intitulează "Cea de-a 3-a cale
internațională" (International Third Position / ITP) a achiziționat un
sat în sudul Spaniei. Este vorba despre satul Pedriches, părăsit de
locuitorii spanioli. Gruparea britanică, a relatat ziarul "El Pais",
va transforma localitatea într-un dispozitiv neo-nazist. Aici urmează să se
întîlnească reprezentanți ai unor grupuri neofasciste din întreaga Europă.
Grupările neofasciste speră că astfel vor scăpa de supravegherea poliției,
care urmărește pretutindeni în occident activitățile unor formațiuni
extremiste de dreapta. Între gruparea britanică "Cea de-a a 3-a
cale" și organizațiile neo-legionare din România există multiple
contacte. Reprezentanți ai grupării din Anglia au participat alături de
legionari români la comemorările anuale ale lui Moța și Marin organizate în
localitatea spaniolă Majadahonda. Totodată, extremiștii din Anglia au
sprijinit activitatea publicistică a neo-legionarilor români, grupați în
jurul revistei "Gazeta de Vest" din Timișoara. Ediția electronică a
publicației timișorene amintite a apărut inițial pe internet alături de cea
editată de gruparea neo-fascistă "A 3-a cale". Din programul
organizației britanice rezultă, că este o grupare xenofobă și antisemită,
care și-a propus combaterea "francmasoneriei, a capitalismului, a
imperialismului, a modernismului, a anarhiei și a marxismului".
Programul politic al extremiștilor de dreapta din Anglia se suprapune cu
ideologia neo-legionară a "Gazetei de Vest". La editura
timișoreană, care publică "Gazeta de Vest" și alte numeroase
scrieri neofasciste, a apărut și ediția în limba română a revistei
"Final Conflict", publicația principală a grupării "Cea de-a
3-a Cale".
In ultimii ani s-au creat legături de colaborare între diferitele grupări
neo-naziste internaționale. Astfel, de pildă, la congresul grupării
extremiste de dreapta, Partidul Național-Democrat din Germania, au participat
la începutul acestui an și reprezentanți ai grupării neo-legionare din
Timișoara, care au transmis neo-naziștilor germani: "un salut camaraderesc
al Gărzii de Fier, organizația Banat, din România".
William Totok
Radio Free Europe, (Breviar), 16.11.99. Relatarea a apărut și-n România
liberă, 18.11.99, p.4.
Sub titlul: "Brazii se frang, dar nu se indoiesc" suplimentul
"Aldine" Nr.191/1999 - România libera, 27.11.1999, publica
urmatorul articol:
"Muzeul National de Istorie a gazduit vineri 19 noiembrie a.c. a
treia Adunare Generala a Fundatiei Luptatorilor din Rezistenta Armata
Anticomunista din Romania. Lucrarile, moderate de Ioan Gavrila Ogoranu,
presedintele fundatiei, s-au tinut in paralel cu o miniexpozitie de
fotografii ale luptatorilor din rezistenta armata anticomunista, precum si cu
lansari de carte. La dezbateri au participat peste 100 de membri dar foarte
putini supravietuitori, participanti directi la evenimentele din acele
vremuri. Numarul acestora nu depaseste astazi 20 de supravietuitori, iar
media de varsta este de aproximativ 80 de ani.
Pentru a afla problemele intampinate astazi de reprezentantii luptatorilor
din rezistenta armata anticomunista, precum si pozitia unor factori de
decizie ce militeaza pentru introducerea unei legi privind calitatea de
luptator, ii vom lasa pe cei implicati sa-si spuna cuvantul.
IOAN GAVRILA OGORANU - Presedintele Fundatiei Luptatorilor din Rezisistenta
Armata Anticomunista din Romania:
"Incepand cu data de 21 ianuarie 1998, fundatia a fost inscrisa legal la
Tribunalul din Alba Iulia.
Am apelat la Primaria Capitalei pentru obtinerea unui sediu in Bucuresti.
Dupa mai bine de un an am primit raspuns in scris ca nu exista spatiu
disponibil. Prin bunavointa Ministerului de Interne, al domnului Dudu
Ionescu, am primit un spatiu in cladirea fostului Minister de Razboi dar,
daca nu ne va reduce chiria de 1,5 milioane de lei pe luna, vom fi nevoiti sa
renuntam la acest lux si sa ne desfasuram sedintele in Parcul Cismigiu.
Unul din scopurile fundatiei noastre a fost cinstirea eroilor nostri,
participand cu membrii fundatiei la comemorarea si sfintirea crucilor, a
monumentelor ridicate in memoria lor (Aiud, Sighet, Gherla) si a celor fara
de mormant de la Balaciu. S-au ridicat pentru luptatorii banateni cruci la
Timisoara, in Padurea Verde, pentru cei din Maramures in Cimitirul Saracilor
din Sighet, pentru sapte luptatori din grupul Dabija in cimitirul din Sibiu,
patru cruci in judetul Alba, alta cruce la Rastolnita pe Mures, la Cisnadie
pe Crisul Alb, la Bistrita si la Sambata-Fagaras.
La fiecare cruce, intr-o zi de sarbatoare din an ne adunam, facand o
rugaciune. Au fost editate mai multe carti cu valoare stiintifica,
documentara, marturii autentice de la participantii la evenimentele acelor
ani. Pozitia noastra privind Legea Dosarelor: suntem pentru scoaterea la
lumina a tuturor arhivelor securitatii ca singura cale de impacare si
stingere a suspiciunilor in tara. Pe noi, luptatorii in rezistenta
anticomunista ne intereseaza documentele privind trupele de securitate
trimise impotriva noastra. Motivul: Pentru a-ti da seama de valoarea unei
rezistente trebuie sa cunosti si fortele ce au actionat impotriva ei. Pozitia
noastra fata de Asociatia Fostilor Detinuti Politici: suntem pentru o singura
asociatie, o singura conducere aleasa in mod democratic intr-o Adunare
Generala a tuturor detinutilor politici, fara discriminare. Daca viitoarea
asociatie va cuprinde si prevederile statutului nostru, vom intra si noi
alaturi de fratii nostri care au facut detentie politica pentru credinta,
deportati, cu domiciliul obligatoriu, etc. Multi se intreaba, de ce o
fundatie noua? Pentru ca noi nu ne regasim ca nume proprii nici in statuete
AFDPR, nici in Decretul 118, nici in completarile ulterioare; printre
persecutatii politici numele noastre nu sunt trecute.
Cea mai usoara dare de seama este situatia financiara a fundatiei. Fondul de
constituire de 1 mil. de lei, depus la Banca Comerciala, dupa doi ani a ajuns
la 1.135.421 lei, iar fondul de rulment in bani lichizi este de 55.000 lei.
Asta-i averea pe care o avem. Noi am fixat o cotizatie benevola si o vom
pastra si in continuare.
Cea mai importanta actiune a Consiliului provizoriu a fost initierea unui
Proiect de Lege in Parlament pentru stabilirea Statutului legal al
Rezistentei Armate Anticomuniste din Romania.
Iata punctele principale pe care le-am cerut: recunoasterea luptei noastre ca
lupta legala si benefica pentru apararea fiintei si a demnitatii nationale;
reincadrarea luptatorilor in Corpul Armatei Romane de unde au fost scosi ca
urmare a luptei anticomuniste; asimilarea luptei armate anticomuniste ca
lupte de front; desfiintarea sentintelor de condamnare a luptatorilor si a
celor implicati in Rezistenta prin lege, a nu mai avea cazier; acces
neingradit la Arhivele Securitatii pentru reprezentantii Fundatiei; aflarea
prin Arhive si anchetarea celor care au ucis pe luptatori, a modului cum au
fost ucisi luptatorii si aflarea locului unde se afla osemintele lor;
rasplatirea luptatorilor, a sprijinitorilor si a membrilor de familie care au
avut de suferit, cu indemnizatii similare date fostilor detinuti politici;
inapoierea manuscriselor, obiectelor si a bunurilor personale confiscate de
securitate luptatorilor, sprijinitorilor si a membrilor familiilor 17
deputati si-au insusit initiativa noastra, le-am prezentat un Proiect de
Lege, lege ce cuprindea dorintele noastre, acestia au mai completat-o,
trecand de Camera Deputatilor, urmand sa fie prezentata si votata si de
Senat".
"Sunt onorat si jenat" - a declarat senatorul EMIL TOCACI:
"Dumneavoastra, cei care ati luptat cu arma in mana, reprezentati
demnitatea romana. Nu ati reusit sa salvati tara. Fortele cu care v-ati
confruntat au fost mult prea mari si nu cele din tara, ci cele din afara
tarii. De aceea nu ati reusit sa salvati tara dar ati salvat ceva mult mai
important, ati salvat Onoarea. De aceea sunt onorat sa fiu intre
dumneavoastra. De ce sunt jenat, va voi spune cand imi voi incheia scurta,
foarte scurta prezentare. Pana atunci voi vorbi de Proiectul de Lege pe care
l-a prezentat domnul presedinte Ioan Gavrila Ogoranu.
In Senat vom face tot, sau aproape tot ceea ce dumneavoastra doriti. Va
promit ca voi lupta pentru asta si am motive sa cred ca voi reusi, cunoscand
atmosfera din Senat si care sunt doleantele dumneavoastra. O singura
chestiune din acest Proiect de Lege nu am inteles-o si refuz sa inteleg.
Domnul presedinte a insistat asupra necesitatii de a curata cazierele. De ce?
Si eu sunt fost detinut politic. Eu nu vreau sa mi se scoata din cazier
aceasta cotatie. Odata, cand s-a pus problema rejudecarii proceselor noastre,
ale parlamentarilor fosti detinuti politici, am refuzat categoric. Am tinut
un discurs dur. Ce vrem, sa fim reabilitati? Cum adica? Reabilitat este un
talhar pocait, un hot care s-a cumintit. Asta suntem noi? Asta sunteti
dumneavoastra? Nici vorba de asa ceva. DA. Sa ramana cazier. E spre onoarea
noastra, doar ca este inadmisibila orice consecinta negativa. Cum o sa va
duceti dumneavoastra cu jalba in protap sa rugati onoratele instante sa
rejudece procesul? Si ce sa constate? Ca sunteti nevinovati? Adica n-ati
luptat. Cadem in absurd. Nu trebuie sters nimic din cazier, sa se publice, sa
stie toata tara, dar, ca intr-adevar trebuie sa se spuna limpede ca aceste
caziere sunt o onoare, un merit si motivul, daca vreti, al unor facilitati.
Atat si nimic mai mult. In legatura cu motivele pentru care sunt jenat. Sunt
din 1990 in Senatul Romaniei, adica de cand s-a reluat viata parlamentara in
aceasta tara, si mi-e jena, mi-e rusine ca lucrurile au evoluat asa cum au
evoluat. Ati luptat contra bolsevizarii tarii. Eu eram copil atunci dar imi
amintesc exact ca toata suflarea romaneasca se gandea la dumneavoastra cu
dragoste si mandrie. Ulterior am ajuns si eu in temnita la Aiud. Toti cei
care au luptat intr-un fel sau altul, toti cei care au sperat, au avut motive
foarte serioase de a fi profund dezamagiti. Mi-e jena sa vin in fata
dumneavoastra, cei la care ma gandesc asa cum ma gandeam atunci si reprezint
o clasa politica care a dezamagit.
"Pentru o lege dreapta" militeaza RADU CIUCEANU: Din muntii
Ciucasului sau Caliman in 1945, din codrii Babadagului sau obcinele
Bucovinei, din Semenic, Muntele Mare, Tarcu-Godeanu, Vrancea, Valea Cernei si
Retezat, Suru, Scara, Moldoveanu si din atatea si atatea alte locuri,
luptatori ai rezistentei romane din cele aproape 50 de formatii ne-au
marturisit noua si celor din Apus ca, dincolo de slava care se aducea lui
Stalin si popoarelor sovietice, exista o indarjita opunere manifestata si sub
forma cea mai raspicata: cu arma in mana.
Dar peste ei toti, fara tagada si comparatie, se aseaza in Panteonul Tarii,
acei putini care, fara indemn sau chemare prin ordin, au luptat cu arma in
mana.
Pentru ei, in amintirea lor, am incercat sa sugeram Parlamentului Romaniei o
lege. Proiectul nostru la care au colaborat dr. Gheorghe Boanta, av. Vladimir
Bpanta, ing. Gavrila Ogoranu si deputatul PNTCD Ion Stanca, definea dintru
inceput calitatea de luptator in rezistenta armata anticomunista punand
accentul pe cadrul istorico-institutional al desfasurarii luptei impotriva
ocupantului. Considerand ca Romania era de fapt, dupa 6 martie, un teritoriu
ocupat, nu numai supravegheat de catre o forta straina, si intrucat armata
regala romana fusese practic desfiintata (mai ales dupa abdicarea fortata a
regelui Mihai), am propus ca viitoarea lege sa acorde tuturor combatantilor
apartenenta la ceea ce, in fond, reprezenta si singura arma nationala. Am
gasit de cuvinta sa mentionam si sa subliniem ca o armata imbracata in haina
straina, condusa de ofiteri cu stea in frunte nu putea reprezenta un popor
sau o natiune.
Am mai considerat ca s-ar cuveni, intr-un minim de reparatie morala pentru
cei care inca mai supravietuiesc, 15 pana la 20 de fosti luptatori, onoarea
de a fi socotiti ca adevarati purtatori ai insemnelor militare pentru epoca
cea mai intunecata a demnitatii nationale. In consecinta am propus ca pentru
toti, morti sau vii, care au luptat, sa se acorde dreptul de a purta uniforma
armatei romane, in anumite imprejurari solemne, potrivit unui grad acordat
prin brevet special, pe masura faptelor savarsite.Din pacate, luptatorilor
din rezistenta armata anticomunista, in articolul 1 din Legea privind
drepturile luptatorilor din rezistenta armata anticomunista din perioada 6
martie 1945 - august 1964, adoptata ca proiect de Camera Deputatilor la 15
octombrie 1999, li se respinge propunerea noastra, acceptandu-se doar ideea
unei recunoasteri simbolice prin acordarea unor ordine si medalii.
Sa fi cerut noi oare prea mult? Cine ar avea autoritatea din Ministerul
Apararii Nationale de acum sa conteste curajul celor care-si pastrau ultimul
cartus sau grenada pentru sine, pentru a nu cadea viu in mainile trupelor de
interventie ale Securitatii romane? Sa nu fie acum ei demni, cati au mai
ramas, sa poarte gradele pe care de la sefii lor disparuti in lupta, ofiteri
superiori ai armatei nationale le obtinusera deja?
Sa nu fie oare armata romana mandra ca mai poate numara in randurile sale o
mana de eroi?
Incolo, multumim celor ce au initiat in Parlamentul Romaniei o lege
reparatorie pe care noi o dorim mai dreapta, mai completa si mai plina de
simbol".
In aceeasi editie a suplimentului Aldine Nr.191/1999 - România libera,
27.11.1999 au mai aparut sub titlul "Troita biruitoare" doua
articole semnate de Catalin Z. Codreanu respectiv Dr. Nicolae Nicolau în care
se relateaza ca "la centenarul nasterii lui Conrenliu Zelea Codreanu, 13
septembrie 1999, familia si câtiva prieteni, au ridicat la Tâncabesti, la
locul asasinarii Capitanului si celor treizsprezece legionari, pentru
amintirea si pomenirea lor o troita." "Nu peste mult timp",
scrie în continuare Catalin Z. Codreanu "troita a fost distrusa. Diavolul
în lupta cu crucea. Au murit atâtia comunisti, atei convinsi - Gheorghiu-Dej,
Bodnaras, Ceausescu - si la capatâiul lor a fost pusa câte o cruce. Ati auzit
cândva ca vreuna din aceste cruci ar fi fost profanata? Sigur, nu. Pentru ca
noi respectam crucea chiar daca nu si pe cei de sub ea. Judecata dreapta a
lor o va face bunul Dumnezeu. Noi aici pe pamânt nu ne luptam cu mortii, ci
cu viii si numai cu acei care sunt împotriva neamului românesc."
"Daca am spune ca lansam si noi un avertisment catre minitile si mâinile
murdare care distrug troite", se intreaba retoric Nicolau, "nu s-ar
spune din nou ca incitam la violenta, ca suntem huligani, barbari,
ucigasi?"
Tot pe data de 27 noiembrie 1999 s-a desfasurat simpozionul comemorativ
dedicat întemeietorului Miscării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Cu
această ocazie s-a lansat cartea "Pentru Legionari" si a fost
organizata o expozitie fotografică "Legiunea în imagini". Potrivit
informatiei raspîndite pe internet (Pagina Romaniei Nationaliste) si a unor
afise lipite pe multe cladiri din Bucuresti urmau sa tina conferente: - Prof.
Univ. Dr. Gheorghe Buzatu, -Prof. Univ. Ion Coja, - Prof. Constantin Bucescu.
Pe afisele raspindite in capitala s-a facut urmatoarea precizare: "Sunt
bine veniti numai crestinii cu dragoste de Neam si Tara".
1.12.1999
ROMANIAN FASCISTS MARK LEADER'S ASSASSINATION. Some 100 members of the
Iron Guard gathered at the Tancabesti forest near Bucharest on 30 November to
mark the anniversary of the 1938 assassination of their leader, Corneliu
Zelea Codreanu, on King Carol II's orders, AP reported. They raised their
hand in the Guard's Nazi-like salute and sang Guardist hymns and songs. MS
Top
- Der
Helsinki-Ausschuss des amerikanischen Kongresses kritisiert die
Menschenrechtssituation in Rumänien. Die OSZE (Organisation für
Sicherheit und Zusammenarbeit in Europa) spricht in einem Brief an die
amerikanische Außenministerin von den besorgniserregenden
antisemitischen und fremdenfeindlichen Tendenzen in Rumänien. Der Brief
vom 10.11.1999 wurde in mehreren rumänischen Zeitungen veröffentlicht (Evenimentul
Zilei, 18.11. 99, Adevarul, 19.11.99) und als übertrieben
eingestuft und zurückgewiesen. Die Zeitung Adevarul sprach von einer
"unhaltbaren Beschuldigung", Evenimentul Zilei von
"vermeintlichen Vorwürfen".
Scrisoare trimisa secretarului de stat al S.U.A., Madeleine Albright, de
catre Comisia de Securitate si Cooperare în Europa, la 10 noiembrie 1999
Draga doamna secretar de stat,
Va scriem pentru a va supune atentiei câteva probleme referitoare la
România, care ne îngrijoreaza. Stim ca v-ati afirmat sprijinul pentru
asumarea de catre România a presedintiei Organizatiei pentru Securitate si
Cooperare în Europa, în anul 2001. Daca România este selectionata la
apropiatul summit de la Istanbul sa prezideze O.S.C.E. în anul 2001, guvernul
de la Bucuresti va deveni parte a troicii" O.S.C.E., în ianuarie.
Va cerem sa va folositi de dorinta României de a juca rolul de lider al
O.S.C.E., ca de o sansa unica pentru a ridica în discutiile cu Bucurestiul
câteva probleme privind drepturile omului.
România face progrese rapide spre democratie de la caderea regimului
represiv al lui Ceausescu. În mod deosebit mentionam modul cum s-au
desfasurat alegerile si transferul pasnic al puterii, care au permis
Conventiei Democrate si presedintelui Emil Constantinescu sa formeze
guvernul, precum si includerea partidelor minoritatii în Executiv.
Eforturile presedintelui Constantinescu de a combate coruptia, expansiunea
unor mass-media libere, eforturile de a întari institutiile democratice si
lupta pentru a privatiza si dezvolta o economie libera de piata în România
sunt toate laudabile. Cu toate acestea, sunt câteva probleme legate de
drepturile omului care preocupa Comisia, care, daca nu sunt adecvat abordate,
vor împiedica România sa aiba o presedintie de succes a O.S.C.E.
Dupa cum stiti, în luna noiembrie a anului 2000, în România sunt
programate alegeri prezidentiale si parlamentare. Daca va fi desemnata ca
presedinte în exercitiu al O.S.C.E. pentru anul 2001, România îsi va asuma
presedintia organizatiei la aproximativ sase saptamâni dupa aceste alegeri.
Chiar daca va fi reales acelasi guvern, vor avea loc, probabil, o remaniere
majora a cabinetului si ceva dezorganizare în Ministerul de Externe.
Din declaratiile recente ale purtatorului de cuvânt al M.A.E. rezulta ca
acest minister are acum un deficit bugetar de 10 milioane de dolari si ar
putea fi nevoit sa-si reduca reprezentarea diplomatica cu 25-30%, pastrând
doar structura de conducere în câteva din ambasadele si consulatele din
strainatate, cauzând îngrijorari în legatura cu capacitatea României de a
dispune de resursele necesare pentru a conduce O.S.C.E.
În plus, de o mai mare îngrijorare este componenta potentiala a guvernului
de dupa alegerile din anul 2000. Recentele sondaje de opinie arata ca fostul
presedinte Ion Iliescu îl devanseaza pe presedintele Emil Constantinescu cu o
diferenta substantiala. Va veti reaminti ca, în timpul mandatului sau ca
presedinte, Partidul Democratiei Sociale din România (P.D.S.R.) a lui Ion
Iliescu a format o coalitie de guvernare împreuna cu doua partide ultranationaliste
si extremiste, Partidul România Mare, respectiv Partidul Unitatii Nationale
Române. Daca Ion Iliescu si P.D.S.R. revin la putere si formeaza o coalitie
de guvernamânt similara, credem ca si consecintele pentru presedintia româna
a O.S.C.E. vor fi dezastruoase.
Materialul prezentat în anexa detaliaza îngrijorarile noastre privind
antisemitismul, libertatea mass-media, libertatea religioasa, situatia
disperata a minoritatii rome si a restituirii proprietatii. Acestea sunt
aspecte pe care Comisia le-a abordat cu executivul român de multi ani.
Membrii Comisiei au discutat aceste probleme în detaliu cu Sever Voinescu,
secretar-general în Ministerul de Externe, în luna martie a.c., precum si cu
ambasadorul Mircea Geoana si Zoe Petre, consilierul special al presedintelui
Emil Constantinescu, în timpul recentei sale vizite la Washington.
Doamna secretar de stat, vom aprecia foarte mult daca veti analiza aceste
probleme si le veti discuta cu prietenii nostri din România, preocupati sa
obtina presedintia O.S.C.E.
Scopul nostru fierbinte este pentru un succes al presedintiei O.S.C.E.,
daca România va fi selectionata, si actiunea sa continua pentru a se integra
în Vest.
Va multumim pentru atentia acordata acestor probleme si asteptam raspunsul
dumneavoastra.
Louise McIntosh Slaughter, Christopher Smith, Jim Greenwood,
Frank Lautenberg, Michael Forbes
Comisia pentru Securitate si Cooperare în Europa
Drepturile omului si democratizarea în România:
Sumar de îngrijorari elaborat de membrii CSCE:
Antisemitism
De multi ani, membrii CSCE si alti membri ai Congresului SUA si-au
exprimat îngrijorarea privind omagierea maresalului Ion Antonescu, dictator
în cel de-al doilea razboi mondial si aliat al lui Hitler, care a organizat
exterminarea a peste 200.000 de evrei din România.
Din 1993, mai multe statui ale lui Ion Antonescu au fost plasate în locuri
publice în România, iar un important cimitir militar a fost redenumit în
onoarea acestuia.
În luna iunie 1991, si înca o data în acest an, Senatul român a adus un
omagiu lui Ion Antonescu la comemorarea mortii lui. În luna iulie 1991,
Congresul SUA a adoptat o rezolutie care condamna aceasta manifestare,
considerând-o ca fiind un act de antisemitism si intoleranta.
În 1997, procurorul general al României a recomandat Curtii Supreme de
Justitie sa aprobe reabilitarea post-mortem a membrilor guvernului Antonescu
din perioada razboiului, care au fost condamnati pentru crime de razboi. Ca
urmare a protestului Comisiei, demersurile guvernului român în aceste cazuri
au fost oprite.
Cu toate acestea, noi întelegem pozitia familiilor acestor persoane care
doresc sa supuna cazurile respective unor actiuni civile.
La 14 octombrie 1999, Camera Deputatilor de la Bucuresti a aprobat o lege
privind reabilitarea si despagubirea acelor persoane care au apelat la
mijloace armate pentru a se opune regimului comunist. Multi dintre luptatorii
împotriva comunistilor în perioada 1940-1950 au fost membri ai Garzii de Fier
sau simpatizanti ai acesteia.(*) Cu toate acestea, victimele românesti ale
Holocaustului nu au primit condoleante de la guvernul de la Bucuresti.
Antisemitismul în sportul profesionist din România a suscitat reactia
comunitatii internationale.
Presedintele Ligii de fotbal profesionist din România, Dumitru Dragomir,
este proprietarul saptamânalului Atac la persoana". Un recent articol
publicat în acest saptamânal a facut referire la evrei ca la un potential
sapun" si a deplâns faptul ca România duce lipsa de Cyclon B si sârma
ghimpata".
Liga Antidefaimare a cerut executivului român si Federatiei Internationale
de Fotbal Asociatie (FIFA) sa ia masuri adecvate împotriva lui Dumitru
Dragomir. FIFA a condamnat actiunea lui Dumitru Dragomir si s-a disociat de
organizatia acestuia.
Guvernul nu a luat, însa, nici o atitudine fata de acest incident, iar
presedintele Federatiei Române de Fotbal a declarat ca a fost informat de
catre SRI si Biroul procurorului general ca nu exista organizatii antisemite
în România".
Atât presedintele Emil Constantinescu, cât si fostul presedinte Ion
Iliescu au facut declaratii prin care au condamnat rasismul, xenofobia si
antisemitismul.
Cu toate acestea, legislativul român l-a omagiat pe Ion Antonescu, iar
procurorul general al tarii a cautat sa-si reabiliteze oamenii.
Comisia nu a luat cunostinta de existenta vreunei declaratii a
presedintelui României sau a altor oficialitati din guvern care sa condamne
manifestarile comemorative din Parlament sau articolele patimase" din
revista condusa de presedintele Ligii de fotbal profesionist din România.
Recente rapoarte de presa au aratat ca Departamentul pentru Minoritati de
la Bucuresti a condamnat, în termeni energici, decizia Consiliului Municipal
de la Cluj de a ridica o statuie prin care se comemoreaza persoana
maresalului Ion Antonescu, apreciind o astfel de pozitie ca fiind o insulta
adusa memoriei evreilor si tiganilor ucisi sau persecutati de regimul
Antonescu".
Libertatea presei
În Codul penal românesc sunt cinci articole care îngradesc libertatea cuvântului
(art. 205, 206, 238, 239 si 239 bis). Mai multi ziaristi au fost condamnati
la închisoare si au primit amenzi substantiale pentru ca au scris articole în
care erau criticate importante oficialitati din executiv.
La 28 septembrie 1999, Comisia Europeana a Drepturilor Omului a luat o
hotarâre împotriva României într-un caz asemanator (Dalban versus România).
În 1992, ziaristul Ionel Dalban a publicat un articol în care a prezentat
practicile corupte ale directorului executiv al unei Întreprinderi Agricole
de Stat si a sugerat ca a existat o anumita complicitate între acesta si unii
membri ai Senatului de la Bucuresti. Ionel Dalban a fost condamnat pentru
calomnie la trei luni închisoare, cu suspendare, si la plata a 300.000 de lei
daune.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins condamnarea acestuia,
considerând-o extrem de disproportionata fata de modul în care Ion Dalban
si-a exercitat dreptul la libera exprimare ca ziarist si a considerat ca
decizia de pedepsire a acestuia violeaza art. 10 (libertatea expresiei) al
Conventiei Europene privind Drepturile Omului.
La fel de alarmante sunt si recentele rapoarte privind asaltul"
împotriva ziaristilor care investigheaza fenomenul coruptiei în România.
Libertatea religioasa
Conform Raportului Departamentului de Stat privind respectarea Drepturilor
Omului în România în 1998, hartuirea minoritatilor religioase a devenit o
problema, iar grupurile religioase nerecunoscute în mod oficial de catre
guvern se plâng ca sunt supuse unui tratament discriminatoriu din partea
autoritatilor.
Pentru Comisie este de înteles faptul ca Parlamentul român ia, în mod
constant, în considerare propunerile legislative avansate de guvernul de la
Bucuresti care, în acest domeniu, vor crea o ierarhie a grupurilor
religioase.
Se pare ca propunerile avansate legislativului de catre guvern ofera
privilegii pentru circa 15 grupuri religioase preferate", dar, în
acelasi timp, excecutivul neaga astfel de favoruri" altor minoritati
religioase.
Acest gen de legislatie creeaza un sistem care ar putea încuraja aparitia
unui climat de intoleranta si discriminare si nu ar permite credinciosilor
dintr-o minoritate religioasa un tratament egal în fata legii.
Se pare ca o astfel de legislatie ar putea conduce la violarea
întelegerilor dintre România si OSCE privind libertatea religioasa, stipulata
în Actul Final de la Viena, semnat în 1989, care cere statelor participante
sa ia cele mai bune masuri pentru a preveni si elimina discriminarea
împotriva indivizilor sau comunitatilor în problema religiei sau credintei si
de a încuraja aparitia unui climat de toleranta reciproca si de respect între
indivizi sau diferite comunitati.
Comunitatea roma
România are cea mai numeroasa comunitate de romi dintre toate tarile,
estimata la aproximativ doua milioane de persoane.
La începutul anilor '90, România a fost locul unora dintre cele mai
groaznice pogromuri împotriva romilor. În unele cazuri, populatia unor sate
întregi a atacat familiile de romi din aceste localitati, dându-le foc la
case si chiar ucigând etnici romi.
Desi astfel de atacuri criminale nu au mai avut loc dupa 1998, mai este
înca de facut un efort adecvat pentru a-i face raspunzatori pe cei care au
comis acele actiuni si de a examina presupusa complicitate a politiei în
acele cazuri.
Dintre 47 de cazuri de atacuri împotriva romilor raportate de la începutul
anilor '90, doar trei au fost solutionate de catre autoritatile din România
prin trimiterea în judecata a faptasilor.
În plus, în România nu exista o lege care sa-i protejeze pe romi, ca si în
cazul femeilor, de discriminarea cu care se confrunta în domeniile locuintei,
educatiei, angajarii, prezentei lor în locurile publice, serviciilor publice
si militar.
Restituirea proprietatii
Printre cele mai complicate probleme cu care se confrunta noile democratii
sunt pretentiile indivizilor sau comunitatilor religioase de a li se returna
proprietatile confiscate pe nedrept de regimurile anterioare.
Cu toate acestea, conform standardelor legilor internationale, daca o tara
alege sa legifereze restituirea proprietatilor sau adopta legi compensatorii,
asa cum a facut si România în 1991 si 1995, un astfel de proces trebuie sa
fie corect, drept si nediscriminatoriu.
Guvernul trebuie, de asemenea, sa asigure punerea în practica a legilor
respective, dar în spiritul lor. Acesta nu este însa si cazul României.
În primul rând, suntem preocupati de faptul ca legile privind restituirea
terenurilor vor discrimina victimele primelor acte de confiscare, datorita
actualei cetatenii pe care o detin.
Conform celor prezentate de Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, care a
ridicat deja aceasta problema pentru Republica Ceha, o astfel de distinctie
este incompatibila cu articolul 26 din Conventia Internationala privind
Drepturile Civile si Politice.
În al doilea rând, Legea proprietatii din 1995 interzice vânzarea caselor
nationalizate catre chiriasi, pe perioada cât titlul de proprietate este în
litigiu. Aceasta prevedere a fost ignorata atât de catre chiriasi, cât si de
lucratorii de stat care aveau sarcina sa supravegheze respectarea legii în
cadrul procedurii de acordare a titlului de proprietate.
În multe cazuri, nici chiar persoanele care au obtinut o hotarâre
judecatoreasca definitiva si irevocabila, prin care li se recunoaste dreptul
asupra proprietatii respective, nu au putut intra în posesia acesteia.
Procurorul general al României a facut recurs în circa 1.300 de astfel de
cazuri la Curtea Suprema de Justitie si a reusit sa anuleze decizii initial
favorabile fostilor proprietari.
În consecinta, actiunea de repunere în drepturi a altor persoane
nedreptatite solicita României sa redea, cu promptitudine, titlul de
proprietate, posesie si control al bunurilor catre acei proprietari care au
obtinut decizii juridice în favoarea lor si sa asigure un recurs real sub
auspiciile noilor legi privind restituirea proprietatilor catre proprietarii
initiali, ale caror case nationalizate au fost cumparate, prin abuz, de catre
actualii chiriasi datorita prevederilor Legii referitoare la proprietate,
aparuta în 1995, în timp ce proprietarii de drept îsi cauta dreptul prin
salile de judecata.
În sfârsit, România a facut unii pasi pe calea retrocedarii proprietatilor
confiscate comunitatilor minoritare etnice si religioase. Mii de proprietati trebuie
sa fie returnate în prezent.
Prin returnarea numai a unui numar limitat de bunuri din proprietatea
comuna (de stat) catre anumite grupuri religioase sau etnice, guvernul român
a ridicat un mare semn de întrebare daca politica sa de restituire a proprietatilor
este corecta sau nu.
(*) Cf. stirea publicata de agentia Mediafax (9.11.99)
preluata de mai multe ziare:
Fostii condamnati politic în regimul
comunist ar putea beneficia de prevederile unei legi cu caracter reparatoriu,
al cărui proiect a fost elaborat de Ministerul Justitiei si care se referă la
recunoasterea sacrificiilor acestei categorii de persoane, precum si a
calitătii lor de luptători în rezistenta anticomunistă.
Ministrul Justitiei, Valeriu Stoica, a anuntat, marti, într-o conferintă de
presă, că ministerul pe care îl conduce a finalizat un proiect de lege
referitor la recunoasterea sacrificiilor persoanelor condamnate din motive
politice în regimul comunist, Guvernul urmînd să dezbată acest proiect de
Ordonantă de Urgentă privind încetarea consecintelor hotărîrilor de
condamnare pronuntate pentru infractiunile comise din motive politice, precum
si ale măsurilor administrative abuzive.
Valeriu Stoica consideră că este necesară recunoasterea meritelor si a
sacrificiilor celor care au înfruntat regimul comunist. "Acesti
luptători împotriva regimului totalitar au fost supusi unor tratamente crude,
au fost condamnati la pedepse grele, executate în conditii de detentie
deosebit de aspre, au fost privati ilegal de averea dobîndită, au fost deportati
în străinătate ori li s-a schimbat domiciliul fortat", a spus ministrul
Stoica.
Ministrul a afirmat că revenirea la democratie impune nu numai recunoasterea
materială, ci si morală a sacrificiilor persoanelor condamnate din motive
politice.
Potrivit proiectului de Ordonantă de Urgentă, este recunoscută calitatea de
luptător în rezistenta anticomunistă, iar constatarea acesteia va fi
realizată de o comisie alcătuită dintr-un judecător al Curtii Supreme de
Justitie, ca presedinte, doi reprezentanti ai Asociatiei Fostilor Detinuti
Politici din Romania (AFDPR) si un reprezentant al Ministerului de Interne.
Această comisie îsi va înceta activitatea după un an de la data constituirii
sale, fapt ce va împiedica aparitia falsilor detinuti politici.
Dreptul de a introduce cererea de recunoastere a calitătii de luptător
anticomunist îl va avea sotul sau rudele pînă la gradul al IV-lea inclusiv.
Prin proiectul de Ordonantă de Urgentă propus, persoanele condamnate pentru
infractiuni comise din motive politice sau supuse unor măsuri administrative
abuzive au dreptul, în conditiile legii, la restituirea bunurilor confiscate,
în natură sau prin echivalent, după caz, precum si dreptul la acordarea cu
prioritate de ordine si medalii si la atribuirea cu prioritate a numelui lor
unor străzi, piete, parcuri sau alte locuri publice.
Totodată, luptătorilor anticomunisti le sînt recunoscute drepturile prevăzute
în Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6
martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri.
Proiectul Ordonantei de urgentă răspunde cerintelor înscrise în Declaratia
nr.40/34 din 29 noiembrie 1985 a Adunării Generale a Organizatiilor
Natiunilor Unite privitoare la principiile fundamentale ale justitiei pentru
victimele crimelor si abuzurilor de putere, a conchis ministrul Valeriu
Stoica.
Cf. relatarea din cotidianul Ziua (19.11.99)
aparuta sub titlul: "Luptatorii anticomunisti din munti se simt uitati
de societatea romaneasca":
"Ioan Gavrila Ogoranu, liderul
Fundatiei Luptatorilor in Rezistenta Anticomunista, a criticat ieri, intr-o
conferinta de presa, atitudinea nepasatoare a societatii romanesti fata de
problemele celor care s-au opus, cu arma in mana, puterii comuniste. Ogoranu,
fost sef al "grupului Fagaras", este unul dintre putinii
supravietuitori ai rezistentei anticomuniste din munti, miscare organizata
dupa intrarea trupelor sovietice in Romania (august 1944) si instaurarea
"ciumei rosii". Fostul luptator s-a plans ca, astazi, fenomenul
rezistentei este ignorat sau abordat superficial, atat de istorici cat si de
clasa politica. "Nu exista un interes politic pentru ca, probabil, este
un sector care nu aduce voturi si nici beneficii materiale. Istoricii se
preocupa mai degraba de aztecii din Mexic decat de noi", a aratat
Ogoraru. El a subliniat ca fostii luptatori nu doresc altceva decat sa le fie
recunoscute meritele si sa fie reabilitati moral pentru a "putea intra
cu fruntea sus in Istorie. Dupa revolutia din 1989 ne-am trezit cu oameni
care fusesera si de "partea cealalta". Ei nu au cum sa ne
reabiliteze moral", a spus Ogoranu. El a adaugat ca, potrivit cazierului
sau, care il caracterizeaza drept "organizator de banda terorista",
poate fi considerat si azi terorist cu acte in regula.
Gavrila Ogoranu nu vrea sa ceara Justitiei examinarea dosarului sau pentru ca
se teme ca solicitarea va avea acelasi rezultat negativ ca si in cazul
fruntasului liberal Vintila Bratianu. Cererea de reabilitare post-mortem a
lui Vintila Bratianu, condamnat de regimul comunist pentru
"ofensa", a fost respinsa in vara acestui an, Justitia considerand
ca decizia a fost legala. "Probabil ca nu a existat nici revolutie",
a spus fostul luptator, dezamagit de modul in care organele in drept privesc
chestiunea reabilitarii. Singura speranta a lui Ogoranu ramane adoptarea
grabnica a Proiectului de Lege privind rezistenta armata anticomunista din
Romania. Actul normativ, initiat de 17 deputati, a trecut de Camera si va fi
supus dezbaterii Senatului.
La Muzeul de Istorie Nationala a Romaniei din Bucuresti are loc, astazi,
Adunarea generala a Luptatorilor din Rezistenta Anticomunista. Participarea
nu se anunta a fi numeroasa pentru ca, dupa spusele lui Gavrila Ogoranu, doar
aproximativ 30 de camarazi mai sunt in viata. "Ne injumatatim vazand cu
ochii", a mai adaugat fostul luptator, in numele colegilor sai care nu
mai au timp sa astepte."
- Întrebat la Istanbul
de corespondentul ziarului Adevarul (20.11.99) daca a discutat cu
"d-na Albright despre scrisoarea congresmanilor americani,
referitoare la presedintia OSCE pentru România", presedintele
Constantinescu (care a participat la conferinta OSCE din capitala
Turciei) raspunde:
"Nu am discutat cu d-na Albright si cu dl presedinte Clinton. Va
asigur ca totul este OK, fapt care se poate vedea si din faptul ca, in
unanimitate, România a obtinut presedintia pentru 2001."
- Într-o
reactie virulenta, intitulata "Antisemitule!" ziarul Adevarul
(20.11.99) se opreste asupra celor doua articole din Neue Zürcher
Zeitung (din 6.11.99, citate mai sus) atacînd, în acelasi timp, si
scrisoarea comisiei OSCE: "Dinspre America, in schimb, ne vine o
galeata cu zoaie reci, ca sa nu ne-o luam prea tare in cap. Cativa congresmani
americani, intre care vechea noastra cunostinta, mr. Christopher Smith,
ii scriu secretarului de Stat Madeleine Albright ingrijorati"
"de ce se intampla in Romania. Pe lista congresmanilor se gasesc
ingrijorari cu suport real - incalcari ale libertatii mass media -,
ingrijorari care ar trebui formulate taman pe dos - libertatea
religioasa nu e nicidecum incalcata, dimpotriva, tot felul de secte fac
prozeliti in Romania intr-o veselie -, precum si chestiuni
controversate, care e necesar sa fie aduse in discutie: starea
comunitatii rome si restituirea proprietatilor."
In continuare Adevarul scrie:
"Prima pe lista insa, tratata cu o morga care le transforma pe
toate celelalte in apendice, este antisemitismul din Romania.
Citind argumentatia" onorabililor congresmani nu poti decat sa te
intrebi, ca roman, cat e ignoranta si cat reavointa in ea. Pilonii
antisemitismului romanesc sunt doi: Ion Antonescu si Dumitru Dragomir.
Este consternanta minutia cu care anumite persoane de peste ocean
vaneaza orice se mai aude de maresalul Antonescu in viata romaneasca. Ca
Senatul l-a omagiat pe Antonescu, ca se vrea reabilitarea membrilor
guvernului sau, ca unii vor sa-i faca statuie la Cluj - toate aceste
sunt considerate de congresmani dovezi de antisemitism si intoleranta".
O tampenie, sa ma ierte distinsii. Ion Antonescu a fost un personaj
alcatuit din umbre si lumini la fel de intense. A trimis evrei in lagar,
dar a si salvat atatia, a fost aliatul lui Hitler, dar a lichidat Garda
de Fier si a fost un neimpacat dusman al comunismului. El nu este
reductibil in nici un caz in constiinta colectiva a romanilor la un
simbol antisemit. Nostalgia antonesciana are aceeasi cauza ca
proaspata si puternica recrudescenta a nostalgiei ceausiste; disolutia
autoritatii in statul roman de azi. Ceausescu si Antonescu sunt simboluri
ale autoritatii pentru masele de romani saraci si debusolati, care
fac automat abstractie de alte caracteristici ale celor doua personaje.
Ce sa aiba romanii cu evreii, practic inexistenti in Romania - ei au ce
au cu conducerile postdecembriste ale tarii. Iata de ce, o anatemizare
de catre guvern a umbrei lui Antonescu n-ar face decat sa irite o
populatie si asa ajunsa la capatul rabdarii.
(...)
Exista insa persoane care tin cu tot dinadinsul, impotriva evidentei, sa
demonstreze ca exista antisemitism in Romania. Cel mai recent exemplu
este oferit de postul de radio german Deutsche Welle. In numarul din 11
nov. a.c., ziarul Adevarul publica o stire in care este reprodus un
comentariu difuzat pe postul DW la emisiunea Revista presei", din 9
nov. a.c., ora 11,20. Se spunea in acel comentariu ca in prestigiosul
cotidian elvetian 'Neue Zürcher Zeitung' au aparut doua articole
consacrate Romaniei, 'Transnistria, imparatia mortii', si 'Refulatul
holocaust romanesc', de Mircea Ionescu si, respectiv, Dieter Schlesak.
Comentatorul DW face vorbire despre trecerea sub tacere sau mistificarea
crimelor impotriva umanitatii comise de trupele romane sub regim
antonescian pe care le-ar evidentia articolele citate. Nu comentez, au
facut-o atatia altii. In finalul comentariului, redactorul DW afirma
insa, in clar: Neue Zürcher Zeitung observa in context, pe drept
cuvant, ca tratarea amnetica a acestei parti a trecutului totalitar
romanesc chiar de catre intelectuali de prestigiu precum Dorin Tudoran
sau Nicolae Manolescu, greveaza serios acreditarea ca autentica si
solida a democratiei romanesti, pun o piedica majora in calea integrarii
Romaniei in structurile europene si atlantice. Fenomenal! Dorin
Tudoran si Nicolae Manolescu sunt ocupati din zori pana in seara cu
facutul uitat al holocaustului comis de romani! Iacata cine se pune de-a
curmezisul intrarii Romaniei in Europa, 'antisemitii' Tudoran si
Manolescu. Enormitatea unor asemenea afirmatii la adresa a doi dintre
cei mai ferm prooccidentali intelectuali romani, a caror anvergura
spirituala exclude prin definitie rudimente psihotice de felul
antisemitismului, nu mai trebuie demonstrata. Teribil este altceva: in
cele doua articole din NZZ, accesibile pe Internet, nu se regaseste nici
in context, nici pe-afara, afirmatia citata de comentatorul DW! Pentru
lamurire, am luat legatura cu dl. Emil Hurezeanu, directorul sectiei
romane de la Deutsche Welle. Ce-am aflat: redactorul in cauza, un evreu
roman habotnic pe nume Petre Iancu, a introdus afirmatia cu de la sine
putere! Sa intelegem bine anvergura faptei: s-a pus o propozitie falsa
si incendiara in sarcina celor doi autori, a marelui ziar elvetian 'Neue
Zürcher Zeitung', a postului guvernamental de radio Deutsche Welle,
fragmentul fiind preluat apoi de agentia romana Rador si de ziarul
Adevarul. O adevarata torpila in trepte. Dl. Hurezeanu m-a incredintat
ca numitul Petre Iancu, 'aflat la a n-a abatere de acest soi, va fi
suspendat de pe post, sanctiune tardiva si insignifianta in raport cu
raul facut.'
În încheiere ziarul noteaza:
"(...)Ca foarte multi evrei au o sensibilitate exacerbata fata de
tot ce tine de shoah, marea tragedie a acestui neam, e de
inteles. Nu-i usor sa porti un asemenea cosmar in amintire; Elie Wiesel
chiar recunostea ca nu poate fi un judecator rece al acestui subiect.
Exista insa si evrei care actioneaza cu metoda si perfidie tenace pentru
a inventa cu orice pret antisemitismul acolo unde n-a reusit sa prinda
niciodata radacini la nivel de masa: in Romania. Malversatiunile acestor
insi cred ca sunt facute inadins atat de strigatoare la cer incat sa te
scoata din sarite si sa scapi o injuratura. Exact asta le trebuie ca sa
poata zbiera linistiti: antisemitule!
Daca Congresul SUA tot se uita dupa fenomene anti in Romania, e de
mirare ca nu descopera unul autentic si devastator: antiromanismul.
Etnicilor evrei n-am auzit sa le fie atacate in Romania miturile,
traditiile, cultul religios. In schimb miturile fondatoare ale Istoriei
romanilor, precum si Biserica lor ortodoxa, pe punctul de a fi lipsita
de atributul nationala, sunt tintele unor echipe teroriste in
toata regula... "
Top
Desi Curtea Suprema de Justitie nu la reabilitat pe ministrul
antonescian Busila Constantin,
Primarul Viorel Lis ii sustine pe mostenitorii unui condamnat pentru
crime de razboi si crime contra statului
- In mod inexplicabil,
dupa ce a facut cerere de revizuire pentru imobilul din str. Washington
nr. 7, Primaria Generala renunta la proces Actuala proprietara a
imobilului este nora deputatului PNTCD Ion Ratiu
Gabriela STEFAN
Prin sentinta civila nr. 635 din 21.01.1994 a Judecatoriei Sectorului 1
Bucuresti, reclamanta Georgescu Florica, mostenitoarea lui Constantin Busila,
a dobandit imobilul din str. Washington nr. 7, afirmand ca aceasta casa a
fost preluata fara insa sa se invoce o hotarare judecatoreasca care sa fi
trecut pe baza acestui decret imobilul in proprietatea statului" si ca
ascendentul sau a fost judecat si condamnat la 10 ani inchisoare pentru
infractiuni politice. Hotararea a ramas definitiva dar, pe data de
18.08.1998, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, prin persoana
primarului general Viorel Lis, a facut o cerere de revizuire, constituinduse
astfel dosarul cu nr. 15225/1998. In actiunea CGMB se arata ca ulterior sa
aflat ca Busila Constantin a fost condamnat pentru crime de razboi si crime
contra statului, fiind ministrul comunicatiilor in guvernul Antonescu,
dispunanduse totodata prin aceeasi hotarare ( nr. 17 din 17 mai 1946 data de
Tribunalul Popular Bucuresti si decizia nr. 1134 din 27 martie 1946 a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie n.r.) confiscarea averii condamnatului".
Hotararea nu a fost atacata, iar Constantin Busila nu a fost reabilitat.
In actiunea CGMB se arata ca, la judecata in fond, reclamanta Georgescu
Florica a prezentat cu rea credinta un extras de pe hotararea de condamnare,
in care nu era cuprins si alineatul in care se arata ca averea condamantului
Busila a fost confiscata". Or, in sentinta de condamnare se scrie clar:
se confisca toate bunurile avute azi in patrimoniul reclamantului, in folosul
statului, cu titlu de despagubiri, chiar si acelea iesite din patrimoniul sau
dupa data de 23 august 1944. De asemenea, se confisca in folosul statului si
toate bunurile si conturile apartinand sotiei si descendentilor
condamnatului, dobandite dupa data de 6 septembrie 1940, cu exceptia celor
dobandite prin succesiune". Totodata, reclamanta nu a demonstrat nici
faptul ca ascendentul sau a facut parte din vreun partid politic.
In mod inexplicabil insa, Consiliul General al Muncipiului Bucuresti
dupa ce a strans toate aceste date si a facut cererea de revizuire la data
de 16.03.1999 a renuntat la cererea de revizuire. Instanta a respins, in
aceste conditii, actiunea, iar chiriasii intervenienti in nume propriu nu
au mai avut cum sa continue procesul. Ca urmare a atitudinii ciudate a
Primariei care a renuntat la procesul pe care la intentat, Georgescu
Florica, mostenitoarea unui condamnat pentru crime de razboi si crime contra
statului, a redobandit bunuri care pana la o eventuala reabilitare a
acestuia apartin de drept statului roman. La randul sau, Georgescu Florica
a vandut imobilul fiicei sale, Ratiu Ioana Maria, nora deputatului PNTCD Ion
Ratiu. Singura solutie pentru indreptarea situatiei ar fi o noua cerere de
revizuire, de aceasta data din partea Parchetului care conform art. 45
alineatul 3 din Codul de Procedura Civila in mod exceptional poate avea
aceasta prerogativa, in speta fiind vorba de aplicarea dispozitiilor art. 322
litera e din Codul de Procedura Penala: daca, dupa darea hotararii, sau
descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu
au putut fi infatisate dintro imprejurare mai presus de vointa
partilor".
- According to the
newspapers Ziua, Romania libera and Cotidianul from December 20, 1999
the Romanian General Prosecutor Mircea Criste, asked the Romanian
Supreme Court for the rehabilitation of Ion Gigurtu former
Prime-Minister of Romania betweenJuly 4 and September 4, 1940. Ion
Gigurtu was condemned to 15 years of prison for ordering the internment
in camps of communists and other left wing people and for being a close
ally of Nazi Germany.
During his tenure as Prime-Minister, Ion Gigurtu brought indeed closer
Romania to Nazi Germany. Gigurtu was the head of a government of the Royal
dictatorship of Carol II in which participated Iron Guard members
including Horia Sima. Perhaps the most important thing about the Gigurtu
government is the racial antisemitic legislation which it enacted.
On August 8, 1940 Gigurtu signed the decree law 2650 (Monitor Official
183, p.10) which defined the Jews according to three categories and
heavily discriminated against them by excluding them from public
offices, justice, councils of administration of public and private
enterprises, commerce with alcohol and tobacco, commerce in rural areas,
military, printing, ownership of movie theaters etc. The same day was
issued the decree law 2651 which prohibited the marriages between the
Romanians and Jews. The Romanian minister of Justice Ion V. Gruia acknowledged
openly and in writing that this decree law was inspired by the Nuremburg
racial laws and that this legislation is trying to ensure the "race
unity" of the Romanian people.
The antisemitic legislation enacted by the Gigurtu government (which
expelled the Jews from all public offices) continued to be enforced by
the Antonescu-Sima and Antonescu governments. This legislation was
repelled only in August 1944.
"Mircea Criste a promovat recurs in anulare in favoarea fostului
prim-ministru Ioan Gigurtu.
Gigurtu, impreuna cu Radu Budisteanu si Gheorghe Mihail au fost condamnati in
1957 pentru ca i-ar fi persecutat pe comunisti in 1940.
Procurorul General al Romaniei, Mircea Criste, a cerut Curtii Supreme de
Justitie rejudecarea si reabilitarea lui Ioan Gigurtu, fost prim-ministru al
Romaniei in anul 1940. Ioan Gigurtu a fost acuzat de activitate intensa
contra clasei muncitoare si a miscarii revolutionare si condamnat de regimul
comunist la '15 ani de detentiune riguroasa'. Prin promovarea aceluiasi
recurs in anulare, Procurorul General cere si reabilitarea lui Radu
Budisteanu, fost ministru al Cultelor si artelor si a lui Gheorghe Mihail,
fost vicepresedinte al Consiliului de Ministri in Guvernul Gigurtu, care au
fost condamnati la 12 si, respectiv, 14 ani de inchisoare. Justitia comunista
a constat, in 1957, ca Gigurtu, Mihail si Budisteanu au semnat, in perioada
iulie-septembrie 1940, o serie de documente, care prevedeau fixarea de
domicilii obligatorii si, ulterior, internarea in lagare a numerosi comunisti.
Din relatările publicate în presa din România lipsesc trimiterile la
legislația antisemită și rasistă ("Legea sîngelui" care împarte
evreii în diferite categorii, transformîndu-i în cetățeni de categoria a 2-a)
adoptată de guvernul lui Ion Gigurtu (4 iulie-4 septembrie 1940), din care au
făcut parte liderul Mișcării legionare, Horia Sima (ca ministru al cultelor
și artelor) sau legionarul Vasile Noveanu (ministrul Inventarului Avuțiilor
Publice). Legile rasiste adoptate de guvernul Gigurtu sînt o copie a legilor
naziste intrate în vigoare în cel de-al III-lea Reich al lui Hitler.
Antisemitismul de stat promovat în perioada dictaturii regale sub guvernul
condus de Ion Gigurtu a deposedat aproximativ 30% din cei 800 000 de evrei de
cetățenia română. Populația evreiească a fost supusă unor discriminări și
abuzuri administrative, politice și civice fără precedent în istoria României
moderne. Legislația antisemită a fost înăsprită după venirea la putere a lui
Antonescu în septembrie 1940, cînd țelul declarat al generalului a fost
realizarea statului totalitar, național-creștin.
În cursul acestui an, Mircea Criste a cerut judecatorilor de la CSJ
reabilitarea a 404 foști deținuți politici, promovînd în acest sens 46 de
recursuri în anulare împotriva unor "sentințe samavolnice dispuse de
instanțele comuniste," precum se afirma în telegramele de presă.
"Din 1993 pana in prezent, Parchetul Curtii Supreme de Justitie a
declarat 681 de recursuri in anulare impotriva hotararilor date in timpul
regimului comunist, respectivele dosare vizand reabilitarea a 3018 inculpati,
care au fost condamnati pentru uneltire contra ordinii sociale, acte de
teroare, subminarea puterii de stat, sabotaj contra miscarii revolutionare,
crima de razvratire, insurectie armata sau pentru tradare, sustin sursele
citate.
Din totalul de 681 de recursuri in anulare, 46 au fost declarate in
1999."
Cîteva ziare și agentii de presa din România și străinătate (Mediafax,
Rompres, ap) anunta reabilitarea mai multor persoane condamnate politic după
23 august 1944.
Astfel Curtea Supremă de Justitie i-a reabilitat, pe date de 17 ianuarie
2000 pe liderul liberal Vintilă V. Brătianu, doi membri ai familiei
Cantacuzino și pe alte 42 de persoane, anulîndu-se astfel două sentine
judecătorești, date în 1946 si 1948, prin care aceștia au fost condamnai
politic.
Instana supremă a hotărît totodată restituirea către cele 45 de persoane a
averilor confiscate de regimul comunist.
Vintilă Bratianu a aderat, în 1944, la Mișcarea Națională de Rezistență, ale
cărei baze au fost puse de către generalul de corp de Armată Aurel Aldea și
generalul de brigadă Constantin Eftimiu. Din acest grup, la care s-a
subordonat și mișcarea Haiducii lui Avram Iancu, au făcut parte și
Nicolae Chiselicescu, Teodor Manicatide, Mihail Fărcășanu, Gheorghe Manu,
Gheorghe Kintescu, Marius Pop, Nicolae Alexandrescu, Cornel Pop și Eugen
Plesnilă. Toți au fost acuzați de regimul comunist că au vrut distrugerea
statului român, întreținînd o atmosfera de învrăjbire a naționalităților
conlocuitoare, antisovietică și că au urmărit ca în cazul unui conflict armat
între URSS și restul aliaților să participe la luptă alături de Anglia și
Statele Unite.
De asemenea, ei ar fi tradus "tendențios" în limba engleză o
lucrare intitulată "Efortul de Război al României după 23 august
1944", care a fost transmisă în străinătate, prin intermediul lui
Vintilă Brătianu, în mediile diplomatice.
Printre persoanele care au participat la așa-zisul complot împotriva
guvernelor Rădescu și Petru Groza au fost și Ion Vulcănescu, Constantin
Grigore Abeleș, Smaranda Brăescu și Roman Valer. Ghica Matei și Nicole
Margarette Cantacuzino s-au îmbarcat, la 19 mai 1947, în zona comunei
Alexeni-Ialomița, în avionul militar Hainkel 11, pilotat de locotenentul
comandor Mircea Strătilescu și au părăsit România, aterizînd în Turcia.
Pentru că au fugit din țară, cei doi Cantacuzino au fost condamnați la
zece ani temniță grea și cinci ani degradare civică, pentru ostilitate contra
statului.
Printre cei reabilitați se află și fostul ministru de
Finanțe în Guvernul Antonescu, Netta Gheron, condamnat la 10 ani
"temniță grea" Instanța supremă l-a găsit nevinovat pe Netta Gheron
(care fusese ministru în guvernul Antonescu între 1 aprilie 1944 și 23 august
1944) și l-a achitat de crimă contra păcii - săvîrșită în legătură cu
finanțarea războiului împotriva Uniunii Sovietice.
Semnificativ în acest context este încercarea de ocultare a tendințelor
ultranaționaliste ale duferitelor grupări care astăzi sînt transformate în
mișcări democratice numai fiindcă s-au opus comunismului. După 23 august 1944
au fost înființate Batalioanele de voluntari "Iuliu Maniu". Țeleul
declarat al acestor batalioane a fost participarea la eliberarea
Transilvaniei ocupată de Ungaria în urma Arbitrajului (dictatului - sau
"diktatului" precum scriu unii publiciști acest cuvînt) de la
Viena. Batalioanele au comis și numeroase atrocități în rîndurile minorității
maghiare din Transilvania, acuzată global de colaboraționism cu horthyștii.
Cîțiva membrii ai batalioanelor au înființat divizia "Sumanele negre -
Haiducii lui Avram Iancu" (HAI). Un obiectiv al Haiducilor a fost lupta
contra guvernului pro-comunist, Dr. Petru Groza (instalat la 6 martie 1945).
Gavrilă Olteanu, liderul HAI, lupta pentru reîntregirea României pînă la
Nistru, cerînd și legionarilor să se înroleze în această organizație. Liderul
legionar Nicolae Petrașcu refuzaze această propunere. In pofida refuzului,
datorat armistițiului tacit încheiat între comuniști și legionari, în HAI au
activat totuși și mai mulți legionari. Olteanu a încercat să colaboreze și cu
generalul Aurel Aldea (șeful Mișcării Naționale de Rezistență). Coordonarea
acțiunilor însă nu a reușit, deoarece grupurile parțial au fost infiltrate de
agenți ai serviciului secret. "Haiducii lui Avram Iancu" au avut un
program declarat antisemit, care se desprinde, de pildă, și dintr-un manifest
datat 11 aprilie 1945 (reprodus în volumul: Începuturile Mișcării de
rezistență în România, 11 aprilie 1945-31 mai 1946, vol.1, editat de
Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1998, p. 19).
Iată cîteva fragmente din acest text antisemit intitulat:
- "Atențiune
la jidani":
- "Sunteți o nulitate în mijlocul poporului
românesc. Sunteți tolerați din cauza marii bunătăți a românului pe
aceste meleaguri.
Odată cu redarea libertăților prin actul de la 23 august, JIDĂNIMEA, nu
înțelege să conlucreze pașnic cu cetățenii români, pentru învingerea
tuturor greutăților, ci se organizează Stat în Stat, nesocotind legile
Țării garantate prin Constituție.
Populația pașnică românească din toate târgurile și orașele din Nordul
Moldovei a fost lovită în ultimele zile de JIDĂNIMEA lașă și murdară
care s-a transformat în agenți ai ordinii publice, jefuind, maltratând
și arestând pe fii[i] acestui Neam.
Plăieșii Regelui Mihai I, urmașii plăieșilor lui Ștefan cel Mare,
pandurii lui Tudor Valdimirescu și martirii lui Avram Iancu și ai lui
Horia din munții Moldovei vă trimit acest avertisment vouă,
spurcați PURAȚI, și vă spun: Să nu-i faceți să coboare din munți, că
atunci întreaga JIDĂNIME, ori unde este așezată și a comis acte de
nelegiuri la adresa vreunui român, va fi exterminată de către plăieși,
panduri și moți, până la ultimul JIDĂNAȘ.
Fiți siguri că dispuneme de mijloace pentru a vă pune la punct.
Drumul vostru este unul singur: Constanța-Palestina, fără retur.
Trăiască Majestatea Sa Regele Mihai I, Regele tuturor Românilor.
Trăiască România Mare!"
O altă organizație apărută atunci s-a numit Graiul sîngelui. Ideologul
organizatiei a fost Ion Vulcănescu (1911-1991), matematician, arestat în 1949
si închis la Gherla.
Mișcarea Națională de Rezistență (MNR)a fost inițiată de generalul
Aurel Aldea în septembrie 1945.Apropiați ai generalului au fost: amiralul
Horia Măcellariu, generalul de brigardă Constantin Eftimiu și lt.-col. Eugen
Plesnilă. Obiectivul organizației a fost stoparea oricărei colaborări cu URSS
prin distrugerea căilor ferate, a recoltei, prin hărțuirea trupelor
sovietice, atacuri asupra transporturilor de muniție etc. Din gruparea de gherilă
a lui Aldea a făcut parte și Gheorghe Manu, membru al Mișcării legionare din
1937, care în anul 1943 a preluat ca șef interimar conducerea legiunii
interzisă de către Antonescu. A fost implicat în 1946 în procesul Sumanelor
negre, dar reușește să intre în ilegalitate. În 1946 au fost arestați mai
mulți activiști ai diferitelor organizații din rîndurile HAI, Graiul Sîngelui
și gruparea Elena Basarabeanu (condusă de o funcționară a lui
Antonescu, care însă nu a reușit să treacă la acțiuni concrete). Gheorghe
Manu a fost arestat în 1948 și judecat în lotul MNR (Ion Bujoiu, Horia
Măcellariu, Gheorghe Bontilă etc.) și condamnat la muncă silnică pe viață. La
București există astăzi "Fundația Gheorghe Manu" - în care
activează legionari, ultranaționaliști, antisemiți și rasiști. Fundația
reprezintă un nucleu neonazist similar organizațiilor, fundațiilor și
cuiburilor din Timișoara, București, Cluj sau Iași, care propagă sub diferite
forme idei legionare și neofasciste.
Top
Deputatul social-democrat german, Markus Meckel a adresat primarului din
Timișoara, Gheorghe Ciuhandu o scrisoare, în care protestează împotriva
atribuirii numelui lui Antonescu unui bulevard din acest oraș. Fostul
disident est-german și ex-ministru de externe în primul guvern democrat al
Republicii Democrate Germane, care în decembrie trecut a efectuat o vizită în
România, afirmă în scrisoarea către primarul orașului Timișoara, că a aflat
din mai multe relatări apărute în presa germană de decizia minicipiului de a
atribui "cîtorva străzi numele unor personalități antidemocratice din
perioada interbelică. In acest context se distinge faptul, că una din străzi
a primit numele lui Antonescu, un aliat apropiat al lui Adolf Hitler.
Consider acest fapt extrem de problematic." In continuare Markus Meckel
se referă și la reacțiile societății civile din România, care a protestat
anul trecut împotriva deciziei oficialităților din Timișoara de a da unui
bulevard timișorean numele mareșalului. In finalul scrisorii, politicianul
german - care este și președintele Fundației pentru reconsiderarea trecutului
comunist din fosta RDG - cere primarului și consiliului municipal să
reexamineze decizia privind atribuirea numelui lui Antonescu unei străzi.
Markus Meckel mai atrage atenția asupra faptului că decizia de la Timișoara
în direcția reconsiderării pozitive a unor tradiții nedemocratice ar fi un
"fals semnal" înaintea începerii negocierilor României în vederea
aderării la Uniunea Europeană.
Radio Europa liberă, 20 ianuarie 2000
- In einem Brief an
den Temeswarer Oberbürgermeister Ciuhandu (von der Christdemokratischen
Nationalen Bauernpartei - PNTCD) unterstreicht Meckel, dass
"Temeswar im vergangenen Jahr eine Reihe von Straßen umbenannt hat.
Dabei sollen Straßen nach antidemokratischen Persönlichkeiten der
Zwischenkriegszeit benannt worden sein. Hervorgehoben wurde, daß eine
Straße nach dem engen Verbündeten Adolf Hitlers, General Antonescu,
umbenannt worden sei." Die Umbenennung hält Markus Meckel "für
sehr problematisch" auch angesichts "der bevorstehenden Verhandlungen
mit der Europäischen Union", weil "die positive Berufung auf
eine antidemokratische Tradition das falsche Signal" sein könnte.
Berlin/Praga (2.3.2000): Guvernul federal german sprijină dorinta
tărilor central- si est-europene de a adera la Uniunea Europeană, a declarat
ministrul de stat, din ministerul german de externe, Christoph Zöpel, într-un
interviu acordat postului de radio Europa liberă. Zöpel apreciază că
România si Bulgaria vor putea adera la Uniunea Europeană în cea de-a doua
jumătate a deceniului, Slovacia, în schimb, are toate sansele să fie primită
deja în prima jumătate. Christoph Zöpel a mai spus, că atitudinea critică a
Uniunii adoptată fată de Austria din pricina participarii la guvernare a
partidului lui Haider cuprinde si un mesaj indirect la adresa tărilor
candidate, est-europene, unde exista tendinte similare cu cele exprimate de
FPÖ. Totodată, Zöpel a avertizat fata de gesturi politice incompatibile cu
principiile Uniunii Europene cît si fata de, ceea ce ministrul adjunct de
externe a numit, "comemorarea omagială a unor politicieni
fascisti". Referindu-se la omagierea unor politicieni fascisti ca Iosef
Tiso din Slovacia si Ion Antonescu din România, Zöpel a spus, că "orice
guvern din fiecare tară candidată" trebuie să facă totul, ca să nu se
creeze impresia "că se sprijină o politică de tip fascist."
WT
|